„Cartierul inteligent”: 80% din mobilitate este dedicat pietonilor, bicicliștilor și transportului public

Scris de

Publicat în 01/07/2019

Cartierul Seestadt Aspern, de la periferia Vienei, se întinde pe 240 de hectare şi se află la 12 km de centrul capitalei Austriei. Linia de metrou a fost prelungită înainte de începerea construcţiilor. Apoi a fost construită prima clădire cu fonduri UE şi au fost amenajate zone de recreere. Construcţiile ulterioare au fost realizate cu investiţii private. În cartier vor locui, până în anul 2030, în jur de 20.000 de oameni. Acum, sunt 7.000. Ar putea fi un exemplu de urmat pentru Iaşi, unde prima oară se construieşte fără a exista un plan de ansamblu, apoi se caută bani pentru investiţii în utilităţi şi infrastructură.

„Ziarul de Iaşi“ şi PressHub.ro continuă relatările despre modul în care sunt cheltuiţi bani europeni. În acest nou episod, cele două publicații prezintă detalii despre un proiect derulat într-o fostă capitală de imperiu care, spre diferenţă de oraşele est-europene, nu se bazează pe fonduri europene pentru dezvoltare. Viena primeşte puţini bani europeni fiind „incomparabil mai bogată în context european“, după cum s-a exprimat un oficial vienez.

Lucrările mari de infrastructură sunt realizate cu bani locali (sau federali), în timp ce, în unele cazuri, fondurile europene completează programe complexe de dezvoltare urbană în care partenerii privaţi joacă un rol decisiv. Despre un astfel de plan de dezvoltare relatează cele două publicații: la periferia Vienei, la circa 12 km de centrul istoric al capitalei Austriei, este în plină construcţie un nou cartier: Seestadt Aspern („Orașul Lacului”). Investiţia, eşalonată pe câteva zeci de ani, a fost estimată la 5 miliarde de euro, iar banii provin din sectorul privat. Totuşi, banii europeni au creat un context iniţial de dezvoltare: prima clădire din cartier a fost cofinanţată cu fonduri UE şi au fost amenajate zone de recreere.

Noul cartier se întinde pe o suprafaţă de 240 ha (comparabilă cu cea a centrului Vienei) şi, până în anul 2030, estimările municipalităţii din Viena şi a partenerilor privaţi arată că va avea o populaţie de 20.000 de persoane. La acestea se adaugă miile de oameni care vor lucra în companiile relocate aici. Astăzi sunt deja în jur de 2.000 de angajaţi ai firmelor deja prezente, iar această cifră nu-i cuprinde pe muncitorii care lucrează la ridicarea blocurilor.

Interesant este că „micul oraş“ are un concept inovator de mobilitate, premiat la nivel european, şi aproape că nu vezi o maşină pe străzi, în condiţiile în care 80% din mobilitate este axată pe pietoni, biciclişti şi transport public.