Connect with us

Iașul o ia la vale. Numeroase zone prezintă risc ridicat pentru alunecări de teren

foto: Alunecări de teren Oradea (bihon.ro)

Utile

Iașul o ia la vale. Numeroase zone prezintă risc ridicat pentru alunecări de teren

Mai multe zone de pe raza oraşului prezintă un risc ridicat pentru alunecări de teren. Cauzele acestui fenomen şi problemele fiecărui versant în parte sunt detaliate în noul Plan Urbanistic General (PUG). Un aspect important ţine de faptul că în aceste zone există interdicţii temporare de construire, în sensul obligării solicitantului de a executa unele studii suplimentare. Producerea alunecărilor de teren este favorizată, conform PUG, de condiţiile privind panta şi energia reliefului, susbtratul geologic, de perioadele de ploi abundente, vegetaţie forestieră redusă, precum şi de activitatea umană: defrişări, irigaţii, supraîncărcarea terenului cu construcţii, neîntreţinerea lucrărilor de combatere.Ţicău este zona „cu cea mai spectaculoasă evoluţie a fenomenului de alunecare“. Este necesară intervenţia şi la versantul Râpa Galbenă, Pe versantul Brânduşa au apărut numeroase izvoare

 Cum se prezintă situaţia în Copou 

Potrivit PUG, zonele supuse fenomenului de alunecare de teren se află pe mai mulţi versanţi, dar cei amintiţi cu prioritate în document sunt Copou Est (inclusiv Ţicău), Copou Vest, Păcurari, Râpa Galbenă, platoul zonei centrale, Tătăraşi, Brânduşa, Galata, Bucium şi Cetăţuia – Manta Roşie. Primul versant men­ţionat cuprinde zona între mal drept Ca­caina, bd. C.A. Rosetti, str. Cucu, str. Başotă, str. Sărărie, şos. Sărărie, şos. Ştefan cel Mare, al. Gr. Ghica Vodă, al. M. Sadoveanu şi limita administrativă a municipiului. „Pe acest versant, efectul fenomenului de alunecare este prezent prin apariţia în zona împădurită de ebulmente (surpări, n.r.), crăpături, aspect de «pădure beată», izvoare, forfecări ale lucrărilor de desecare, înclinări ale că­minelor de dren, tasări ale terenului în jurul lucrărilor de consolidare“, se precizează în PUG.

În document se arată că alunecările avansează spre staţia de transformare de 110 KV (zona şos. Ştefan cel Mare) şi se subliniază faptul că este pus în pericol obiectivul şi liniile electrice aferente. Versantul Copou Vest cuprinde zona între al. M. Sadoveanu, bd. Carol I, str./şos. Păcurari şi limita administrativă a oraşului. În PUG se menţionează că au fost constatate, în ultimii ani, „alunecări masive“ care au dus la distrugerea în repetate rânduri a străzilor Pod­goriilor, Belvedere, Şipoţel, Tăcuta şi aleilor betonate din Grădina Botanică.

Totodată, la o serie de imobile din străzi precum G. Coşbuc, Dumbrava Roşie, Cără­mizilor şi Şipoţel au apărut fisuri şi crăpături în pereţi. „Deşi studiile punctuale elaborate pentru construcţiile de locuinţe prezintă condiţii de stabilitate locală asigurate, totuşi ,în perspectivă este posibilă pier­derea stabilităţii generale“, se subliniază în PUG. Despre Ţicău, proiectanţii planului au precizat că este zona „cu cea mai spectaculoasă evoluţie a fenomenului de alunecare“. „Extinderea fenomenului spre zonele la­terale corespunde unui front de 600 m şi se apreciază afectarea unui număr de circa 200 de imobile, toate străzile cartierului Ţicău, cu reţelele tehnico-edilitare existente de apă, canalizare, gaz metan, energie electrică, de telefonie“, avertizează proiectanţii.

Lucrări degradate pe versantul Râpa Galbenă

O problemă semnalată de proiectanţi este pe versantul Râpa Galbenă, care asigură trecerea între versantul Copou şi zona Gării. În zonă, lucrările de desecare efectuate au suferit degradări importante şi, potrivit PUG, este necesară intervenţia anuală pentru reparaţii. În zona platoului central (între străzile Gării, Arcu, Sf. Andrei, Uzinei, Cuza Vodă, Elena Doamna, Cucu, Smârdan şi bd. T. Vladi­mirescu), studiul arată că lucrările executate în anii ’70 „sunt în funcţiune şi întreţinute în mod corespunzător“. O situaţie asemănătoare se prezintă şi pe versanul Păcurari (între străzile Băncilă, Păcurari, G. Muzicescu, Arcu şi şos. Arcu), unde au fost efectuate lucrări în anii ’80. Cu toate acestea, proiectanţii arată că un factor important în pierderea stabilităţii constă în „încărcarea masivă“, întrucât, în doar câţiva ani, în zona Billa, o suprafaţa de circa 5 ha „a fost construită aproape în totalitate“.

Fisuri şi crăpături la case de pe versantul Brânduşa

În ceea ce priveşte versantul Tătăraşi, în document se precizează că această zonă nu s-a confruntat cu probleme deosebite, dar este subliniată importanţa finalizării lucrărilor de asanare demarate la începutul anilor ’90. „Nefinalizarea acestor lucrări constituie un risc major în pierderea stabilităţii întregului ansamblu de locuinţe, implicit a versantului“, se notează în PUG. Proiectanţii semnalează probleme şi pe versantul Brânduşa, între şos. Aroneanu, str. Moara de Vânt, str. Spital Paşcanu, str. Eternitate şi bd. C.A. Rosetti. „În prezent, în zonă au apărut numeroase izvoare care pun în evidenţă schimbarea regimului de scurgere a apelor subterane. La o serie de imobile au apărut fisuri şi crăpături în pereţi (str. Brânduşa 32). În punctele de cotă minimă ale străzilor, chiar şi la debite normale ale precipitaţiilor, apele pluviale de pe suprafeţele adiacente ale versantului inundă carosabilul, trecând peste bordură în curţile imobilelor“, spun proiectanţii planului urbanistic. Printre factorii generatori ai unor potenţiale mişcări de alunecări de teren sunt nominalizate lipsa reţelei de canalizare pe majoritatea străzilor, lipsa îmbrăcăminţii rutiere pe numeroase străzi şi existenţa reţelei de apă neetanşă.

Lucrări de consolidare insuficiente în Galata

Pentru versantul Galata (între str. Ci­coarei, str. Arh. Berindei, şos. Nicolina, str. Mi­roslava, al. Tudor Neculai, str. Valea Adâncă şi limita administrativă a Iaşului), proiectanţii precizează că lucrările efectuate în perioada comunistă sunt insuficiente. „Fenomenul de alunecare se manifestă prin înclinarea căminelor de dren, forfecarea tubulaturii drenurilor în zona amonte str. Arh. Berindei, rupturi şi tasări ale străzilor Aluniş, Fluturilor, Azilului, Urcu­şului, şos. Galata, prăbuşiri de teren în zona împădurită, cu copaci înclinaţi, apariţia de numeroase izvoare atât în zona locuită (std. Cărămidari, str. Aluniş, str. Brădeţului), cât şi în cea împădurită“, se menţionează în document.

Pe versantul Bucium, proiectanţii afirmă că se observă fenomene de alunecare în evoluţie ce se manifestă prin degradări ale imobilelor din zona Păun, fundacul Plopii fără Soţ, a Complexului de Vinificaţia, precum şi apariţia de surpări şi izvoare. În PUG se arată că lucrările efectuate la albia izvoarelor, aflate în amonte de drumul comunal Păun, nu sunt corespunzătoare şi au produs alunecări de teren şi distrugerea unui imobil.

Un ultim versant menţionat în planul urbanistic este Cetăţuia – Manta Roşie, zonă cuprinsă între str. Hlincea, bd. Poitiers, std. Cazangiilor şi limita administrativă a municipiului. Pro­iectanţii afirmă că lucrările efectuate în anul 1982 în zona secţiei Spitalului de Recuperare sunt în stare corespunzătoare. „Cartierul de locuinţe Manta Roşie se confruntă permanent cu probleme din cauza inundării străzilor în urma poziţionării la o cotă superioară a canalizării oraşului pe bd. Poitiers. Atât străzile, cât şi locuinţele adiacente nu pot beneficia de racorduri la reţeaua de canalizare, cu excepţia şos. Manta Roşie“, spun proiectanţii.

Interdicţii temporare de construire

Pentru zonele cu risc de alunecare, PUG prevede o interdicţie temporară de construire. Această interdicţie este valabilă până la întocmirea unui studiu geotehnic detaliat cu raport de verificare şi a unei analize de stabilitate locală şi generală a versanţilor pentru terenurile situate în zonele cu risc de alu­necare. Potrivit PUG, aceste documente vor sta la baza avizului Comisiei pentru urmărirea stabilităţii versanţilor alunecători din cadrul Consiliului Local (CL).

Proiec­tanţii planului au subliniat că alunecările se manifestă preponderent în lunile ianuarie – martie, fie prin reactivarea unor alunecări vechi, fie prin apariţia altora noi şi au ca efect distrugerea terenurilor agricole, locuinţelor, anexe gospodăreşti şi căilor de comunicaţii. În PUG sunt identificate cinci cauze principale: pânza de apă freatică cu orientare generală nord-sud (cu adâncimi variind între 10-12 m în Copou şi 4-7 m în zona centrală – Palatul Culturii), terenurile macroporice sensibile la umezire (1-1,5m), terenurile cotnractile (1,5-2m), nisipuri sub presiune (zona Spitalului „Sf. Spiridon“) şi lichefiabile (zona Teatrului Naţional – Palatul Culturii) şi degradarea în timp a lucrărilor de stabilizare (fără posibilitatea de modernizare sau de refacere).

Text apărut în Ziarul de Iași

Coordonator al proiectului Apix.ro, lucrează în presă din anul 2005. De-a lungul timpului, a colaborat atât cu mass-media locale, cât și centrale.

Texte din arhiva categoriei Utile

EXCLUSIV apix.ro:

Mobilitate urbană

Facebook

Tu știi în ce cartier stai?

Cele mai citite articole din ultima lună:

Studii și analize

Mișcări civice

To Top