Connect with us

Peste 27.000 de ieșeni locuiesc în blocuri cu risc seismic

foto: Google Images

Utile

Peste 27.000 de ieșeni locuiesc în blocuri cu risc seismic

Blocurile vechi din Podu Roş, Cantemir, Tudor, Tătăraşi sau Copou ar avea probleme cele mai mari probleme în cazul unui mare cutremur, se arată în noul Plan Urbanistic General. În jur de 27.000 de ieşeni locuiesc în blocuri cu risc seismic.

Specialiştii au identificat zonele cu suprafeţele de teren cele mai expuse efectelor unor eventuale cutremure. Acestea au fost cu­prinse în noul Plan Urbanistic General (PUG), document care urmează să fie aprobat de către consilierii locali.

Potrivit PUG-ului, suprafeţele cu hazard seismic crescut sunt lo­calizate în zone precum Ciurchi, Bucşinescu, Primărie, Anastasie Panu, Elena Doamna, Mr. Popescu Eremia, Filarmonică – Tg. Cucu, Teatrul Naţional, Piaţa Unirii, Poştă, Lăpuş­neanu şi doar izolat în zonele Moara de Vânt, Eternitate, Super Copou, Codrescu şi zona Corpului A a Universităţii „Al.I. Cuza“.

În PUG se aminteşte că două seisme foarte puternice au afectat Iaşul la 10 noiembrie 1940 şi 4 martie 1977, iar alte cutremure cu intensităţi apreciabile au fost în anii 1471, 1516, 1738, 1802, 1894 şi 1908.

„Se pare că intensitatea şi modul de manifestare ale cutremurelor nu au fost uniforme pe teritoriul oraşului, pro­babil din cauza construcţiei diferenţiate a depozitelor geologice de suprafaţă ceea ce impune măsuri specifice de protecţie seismică. (…) Riscul seismic major îl reprezintă amplificarea undelor seismice în straturile de suprafaţă prin reflexii şi refracţii multiple, ducând la creşteri ale acceleraţiei şi viteza deplasării, constatându-se diferenţe nete între comportarea construcţiilor de pe terasele înalte şi cele de pe terasele joase şi luncă“, se precizează în document.

Specia­liştii au adăugat că riscul cel mai mare este înregistrat pe raza oraşului acolo unde fenomenul de amplificare a undelor seismice este cauzat de structurile predispuse la lichefiere, existenţa pânzei freatice şi zonele cu nisip aflat sub presiune.

Cum a împărţit Primăria zonele periculoase

În PUG se face trimitere la un document întocmit de Primărie şi intitulat „Planul de protecţie şi intervenţie în caz de seisme şi alunecări de teren“. Specialiştii care au lucrat la PUG spun că în acest studiu sunt prezentate şi zonele cele mai expuse efectelor unor eventuale seisme „ca posibile raioane de distrugeri“.

Astfel, în studiu sunt invocate cinci zone: Podu Roş – Podul de Piatră (bd. D. Cantemir, Nicolae Iorga, şos. Naţională şi Aleea Decebal), zona cuprinsă între Gara Nicolina, bd. Primăverii, Splai Bahlui şi campusul universitar Tudor Vladimirescu, car­tierul Tătăraşi (zonă delimitată de str. Vasile Lupu şi str. Ciurchi) şi cartierul Copou (zonă delimitată de str. M. Costăchescu, bd. Carol şi str. Codrescu).

În PUG se arată că, în afara clădirilor cu diferite destinaţii din aceste zone, există şi alte elemente vulnerabile la hazardul seismic precum reţelele de utilităţi (apă, canalizare, gaze naturale, termoficare etc.). Pe lista imobilelor expertizate în pri­vinţa riscului seismic, întocmită de Primăria Iaşi şi actualizată în luna aprilie 2015, sunt sute de clădiri din Iaşi, iar 80 dintre acestea sunt blocuri de locuinţe. Într-o altă situaţie, prezentată în luna martie 2015, de către Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţe, aproape 200 de blocuri de locuinţe din Iaşi sunt incluse în clasa I, II sau III de risc seismic, în acestea locuind un număr de aproximativ 27.000 de persoane.

PUG-ul trece în revistă şi zonele inundabile

Un alt capitol al PUG-ului face referire la pericolul inundaţiilor. În acest caz, specialiştii invocă un studiu de fundamentare realizat tot de Search Corporation, companie care a întocmit planul urbanistic general. „Suprafeţele cu grad mare de inundabi­litate sunt în principal în şesul Bahluiului, traversând de la Vest la Est Iaşul, dar şi în porţiuni ale şesurilor afluenţilor mai mici“, se arată în PUG.

În document se mai precizează că, în general, inundaţiile afectează zone precum şes Bahlui, Tabacului, Apărătorii Patriei, Canta, Rampei, Dacia capăt, Sucidava, Strămoşilor, Cicoarei, Piaţa Voievozilor, Ţigarete, parţial Silvestru, partea dinspre Bahlui a Gării, Perju, Ipsilanti, Sf. Andrei, Politehnica, cămine Tudor, Grădinari, piaţa Doi Băieţi, Abator, şes Dancu şi şes Holboca.

„Mai sunt afectate zonele Mircea, Podul de Piatră, Cantemir, Băile Nicolina, Nicolae Iorga, Decebal, Podu Roş, Primăverii, Mase Plastice, Piaţa Nicolina, Casa Sindicatelor, Socola, Tamaz, Bu­larga, CET Terom, Tepro – Moldomobila, Vitalef – Sf. Ioan, Vinia – Tehnoton – Coca-Cola, Suprem – Ceramica, Schit – Vlădiceni, Pieta, Sere Vlădiceni, Ca­riera Ceramica, Bariera Tomeşti, şes To­meşti şi Tomeşti blocuri“, se menţionează în planul urbanistic general.

Text apărut în Ziarul de Iași

Coordonator al proiectului Apix.ro, lucrează în presă din anul 2005. De-a lungul timpului, a colaborat atât cu mass-media locale, cât și centrale.

Texte din arhiva categoriei Utile

EXCLUSIV apix.ro:

Mobilitate urbană

Facebook

Tu știi în ce cartier stai?

Cele mai citite articole din ultima lună:

Studii și analize

Mișcări civice

To Top