Connect with us

PUG! Iașul în câţiva ani: tren Socola – Antibiotice, noi poduri, zonă pietonală extinsă

foto: extras PUG

Proiecte publice

PUG! Iașul în câţiva ani: tren Socola – Antibiotice, noi poduri, zonă pietonală extinsă

Iaşul va avea un nou Plan Urbanistic General (PUG) în prima jumătate a anului viitor. La un an de când a fost publicată varianta iniţială a acestui document de o importanţă covârşitoare pentru dezvoltarea viitoare a oraşului, cu o întârziere de alţi şase ani, autorităţile locale au lansat la finele săptămânii în consultare publică noul PUG. Unul dintre cele mai importante aspecte ale planului ţine de faptul că în fiecare zonă a Iaşului au fost stabiliţi indicatorii urbanistici în baza cărora vor putea fi ridicate viitoarele construcţii. Totodată, PUG prevede, printre altele, direcţiile de dezvoltare, rezervă teren pentru proiecte publice care ar putea afecta intenţiile de construire ale unor privaţi, propune măsuri urbanistice şi arată disfuncţionalităţile dezvoltării intravilanului şi extravilanului. În decembrie 2015, „Ziarul de Iaşi“ prezenta în exclusivitate detalii din varianta iniţială a PUG, dar, pe parcursul acestui an, documentul a suferit modificări, după ce Agenţia pentru Protecţia Mediului a solicitat revizuirea acestuia. Astăzi, prezentăm din varianta finală a planului investiţiile majore şi proiectele propuse, iar în ediţiile următoare vom reveni asupra altor măsuri prevăzute în document. PUG va avea o valabilitate de 10 ani de la momentul adoptării în Consiliul Local.

Planul Urbanistic General al Ia­şului enumeră o serie de investiţii ma­jore cu rol de impulsionare a dezvoltării. Potrivit proiectantului, acestea se concentrează în general asupra elementelor de infrastructură pu­blică: căi de acces, reţele edilitare şi dotări publice. În PUG se arată că aceste investiţii sunt menite „să pre­gătească condiţii favorabile pentru atragerea investiţiilor private în zone de dezvoltare prioritare“.

Investiţiile majore

Fără a face o prioritizare, PUG aminteşte de investiţii majore precum restructurarea platformei industriale CUG, construirea Spitalului Re­gional de Urgenţe, amenajarea malurilor râului Bahlui, moderni­zarea infrastructurii şi reorganizarea circulaţiei, dar şi introducerea trenului urban (linie specială de transport public pe traseul Antibiotice – Pă­curari – gara Nicolina – Socola) sau realizarea unui centru de târguri şi expoziţii.

„Prin modernizarea şi prelungirea căii ferate de călători şi industrială, va fi introdusă o linie de transport public pe traseul Anti­biotice – Socola“, se spune în PUG final.

Un obiectiv strategic prioritar constă în consolidarea domeniului universitar, alături de atragerea vieţii academice în centrul oraşului, amenajarea unei reţele de spaţii publice şi spaţii verzi în fostele incinte industriale, reabilitarea spaţiilor publice şi a spaţiilor verzi din cartiere, reali­zarea de parcaje şi viabilizarea zo­nelor de extindere.

„Strategia de dez­voltare promovează principiul dezvoltării «de la centru spre peri­fe­rie»“, se precizează în PUG.

Penitenciarul, mutat în judeţ

Documentul strategic stabileşte patru obiective specifice în care sunt incluse mai multe proiecte privind dezvoltarea activităţilor economice.

Primul face referire la dezvoltarea Iaşului drept centru de servicii, afa­ceri, cultură, comunicare, media şi educaţie superioară. Principalele proiecte constau într-o nouă amenajare a platformelor industriale (For­tus, Ţuţora, Ţigarete, depoul de tramvaie de pe strada Uzinei, triajul Socola), conversia cinematografelor (Victoria, Republica, Dacia şi Co­pou) în săli de spectacole, spaţii universitare la spitalul judeţean (după realizarea spitalului regional), mu­tarea Penitenciarului în judeţ, conversia parţială a suprafeţei militare din Copou şi realizarea unui complex sportiv regional.

Al doilea obiectiv are în vedere valorificarea po­tenţialelor culturale şi de mediu. În acest sens, printre proiecte se numără reabilitarea Centrului istoric, protejarea prin măsuri urbanistice a cartierelor rezidenţiale tradiţionale (Copou, Păcurari, Sărărie), păstrarea de coridoare verzi de legături cu zone naturale din exterior (în lungul malurilor Bahluiului, Nicolina, Ca­caina) şi extinderea reţelei de trasee ciclo-turistice în zona periurbană.

Pentru cel de-al treilea obiectiv (modernizarea profilelor industrie şi transporturi), PUG prevede organizarea de parcuri industriale, consolidarea sectorului IMM, prelungirea traseului trenului urban Antibiotice – Socola spre capăt estic (Ungheni – Cristeşti – Holboca) şi capăt vestic (Leţcani – Podu Iloaiei) şi rezervarea de coridoare necesare pentru viitoare artere de legătură (arteră pe relaţia nord: Podul Sf. Ioan – Aeroport – conexiune cu viitoare autostradă – Popricani – Rediu – Leţcani).

Al pa­trulea obiectiv face referire la ges­tiunea eficientă a resursei de teren, inclusiv prin asigurarea de rezerve pentru dezvoltări pe termen lung şi evoluţii imprevizibile.

Ce prevede dezvoltarea infrastructurii rutiere

În ceea ce priveşte optimizarea reţelei rutiere, primele propuneri de proiecte din PUG vizează centura ocolitoare, asigurarea conexiunii la autostrada Iaşi – Târgu Mureş prin străzi noi şi lărgirea la 4 benzi cu linie de tramvai în cale proprie (str. Aurel Vlaicu – intersecţie cu DJ 248D Holboca – Tomeşti) şi a DN 28 până la Tomeşti.

Alte proiecte fac referire la pasaje comune peste calea ferată şi cursuri de apă (unul în zona de est a complexului ERA şi al doilea după depoul Strămoşilor din Dacia), poduri noi (Tabacului, Dacia, Stră­moşilor, Basarabi, pe traseul unei legături noi între str. Silvestru – bd. Nicolae Iorga, bd. Chimiei – str. Mihai Vodă Viteazul, în continuarea str. Aterizaj, str. Milcovului – str. Lo­trului) şi pasaje rutiere peste calea ferată (Sergent Grigore Ioan, str. Rampei – str. Luca Arbore, şos. Manta Roşie – str. Mustea).

Pentru îmbunătăţirea traficului în intersecţii cu disfuncţionalităţii, în PUG se propun pasaje supraterane (peste str. Arcu şi unul în continuarea bd. Independenţei până în bd. Tudor Vladimirescu) şi subtraversări (bd. A. Panu pe sub str. Elena Doamna spre Tătăraşi, str. Palat pe direcţia Palas – bd. Cantemir, în prelungirea str. Colonel Langa, în prelungirea str. I.C. Brătianu, la poduri existente: Podul de Piatră, Podul Cantemir, Podul Roş şi două ale bd. Tudor Vla­dimirescu în lungul Splaiului de o parte şi de alta a râului Bahlui).

Pe termen mediu şi lung, mai sunt propuse poduri peste Bahlui (Sarmise­getuza spre Cicoarei şi între şos. Naţională şi str. Al. Ipsilanti), precum şi două subtraversări (str. Ghica Vodă pe sub str. Elena Doamna, la fosta UPA, şi str. Smârdan pe sub str. Sf. Lazăr cu legătură spre Palas).

PUG menţine ideea pietonizării zonei centrale

Varianta finală a planului urbanistic include şi amenajarea unei zone pietonale extinse în Centrul vechi. Potrivit documentului, caracterul de patrimoniu al zonei centrale va fi pus în evidenţă de bd. Ştefan cel Mare, ce va deveni arteră pietonală.

„Pentru etapa de largă perspectivă, se propune închiderea unui traseu pietonal perimetral nucleului central care să includă străzile Cuza Vodă, Costa­che Negri, zona Halei Centrale şi a bd. A. Panu. Pentru str. Cuza Vodă se propune restricţionarea accesului auto pe toată lungimea, acces doar pentru riverani, reabilitarea liniei de tramvai şi a trotuarelor, pe bd. A. Panu se propune lărgirea trotuarelor“, se precizează în PUG.

Pietonizarea zonei centrale este pre­văzută şi în alte planuri strategice ale municipalităţii precum Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană şi Planul de Mobilitate Urbană Dura­bilă.

Totalul intravilanului existent: 6.193,73 ha

Spre diferenţă de varianta iniţială a PUG, cea aflată acum în consultare publică prezintă şi bilanţul teritorial a suprafeţelor cuprinse în intravilan. Conform documentului, intravilanul existent are aproape 6.200 ha. Cea mai mare suprafaţă (29,74%) este ocupată cu spaţii plantate, urmată de zona rezidenţială (20,47%) şi zona circulaţiilor şi transporturilor (17,13%). Zona instituţiilor, serviciilor şi echipamentelor publice şi a serviciilor de interes general ocupă 935 ha (15,10%), cea a activităţilor productive o suprafaţă de 900 ha (14,53%), iar cea pentru gospodărie comunală 150 ha (2,42%), în timp ce suprafaţa zonei speciale ajunge la 38,03 ha (0,61%).

„Teritoriul intra­vilan existent a fost stabilit prin PUG 1997 şi extins în perioada 1997 – 2015 prin intermediul documen­taţiilor de tip plan urbanistic zonal“, se menţionează în document.

În plan sunt trecute în revistă şi aspectele nefavorabile cu privire la extinderea intravilanului. În primul rând, proiectantul a arătat că rezervele limitate de teren au condus la o migrare a rezidenţilor în comunele limitrofe, rezultând o denaturare statistică a numărului de locuitori ai municipiului în contextul în care aceste persoane beneficiază în continuare de facilităţile oraşului.

Alte două as­pecte subliniate ţin de aglomerarea celor trei puncte importante de intrare în oraş (Păcurari, Nicolina, Bucium) şi de accesibilitatea dificilă a rezervelor de teren liber din intravilan (şesul Bahluiului, malul sudic al Bahluiului în dreptul fabricii Anti­biotice). Proiectantul aminteşte inclusiv de concurenţa pe piaţa lo­curilor de investiţii reprezentată de comunele limitrofe şi de polii urbani Bacău şi Suceava, precum şi de proporţia redusă de terenuri dezvoltabile aflate în proprietate publică.

Şansa de relansare economică: poziţia geografică

Titlul noului PUG al Iaşului este dat de sintagma „Iaşi – deschidere spre Est“, sintagmă care, conform proiectantului, sintetizează suita de calităţi şi potenţiale ale oraşului menite să susţină şi ghideze dezvoltarea sa în următorii ani.

„Impor­tanţa municipiului va creşte prin faptul că el mijloceşte schimbul de produse din regiunea transfronta­lieră cu Republica Moldova. În aceste con­diţii, rolul cel mai important în teritoriu, al municipiului Iaşi, va fi cel de nod principal de comunicaţie al zonei. Alături de acest rol foarte important sunt premise pentru dezvoltarea funcţii­lor complexe actuale: funcţia in­dustrială, funcţia comercială, funcţia de transport şi, nu în ultimul rând, funcţia turistică“, se precizează în PUG.

Proiectantul documentului arată că poziţia geografică a Iaşului va transforma oraşul într-un „veritabil nod de circulaţie“, alte două atuuri fiind menţinerea prestigiului naţional/internaţional cucerit de unele unităţi industriale şi, nu în ultimul rând, exploatarea potenţialului oferit de cadrul natural şi calitatea mediului înconjurător.

Proiectul a fost finalizat de arhitecţi locali

Proiectantul planului este Search Corporation, dar, în ultimul an, Primăria a apelat la o echipă locală de arhitecţi pentru finalizarea documentului după ce contractul cu firma bucureşteană a fost reziliat în vara anului 2015.

Text apărut pe Ziarul de Iași

Coordonator al proiectului Apix.ro, lucrează în presă din anul 2005. De-a lungul timpului, a colaborat atât cu mass-media locale, cât și centrale.

Texte din arhiva categoriei Proiecte publice

EXCLUSIV apix.ro:

Mobilitate urbană

Facebook

Tu știi în ce cartier stai?

Cele mai citite articole din ultima lună:

Studii și analize

Mișcări civice

To Top