Ce argumente are APTA pentru ca „Bahluiul navigabil” să primească bani prin PNRR

Asociația pentru Promovarea Transportului Alternativ (APTA) a trimis către Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene propunerea finanțării proiectului de amenajare arhitecturală a râului Bahlui prin intermediul mecanismului de redresare și reziliență.

Proiectul a fost lansat acum mai bine de șase ani de către Primărie, dar municipalitatea a eșuat în implementare: nu a identificat vreo sursă de finanțare.

Argumentele în sprijinul acestei investiții prezentate în Fișa de Reforme și Investiții depusă de APTA în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) sunt următoarele:

• Vizează o problemă menționată în Raportul de ţară din 2020: „Durabilitatea Mediului – Corelarea prosperității economice cu durabilitatea mediului”. Iașul se confruntă cu problema congestiilor, poluării aerului și fonice, fiind și în procedură de infringement pe NO2, insuficiența spațiilor verzi.
• Se înscrie în Obiectivul 11: Orașe și Comunități Durabile Agenda 2030. => reducerea pe cap de locuitor a impactului negativ asupra mediului în orașe (11.6) și asigurarea accesului universal la spații verzi și publice sigure, incluzive și accesibile (11.7).
• Respectă principiul Do no significant harm deoarece pune în valoare luciul de apă, îmbunătățește calitatea aerului prin crearea unei axe verzi, încurajează deplasările nemotorizate de-a lungul Bahluiului, calmează traficul pe splaiuri, creând oportunitatea unor noi trasee pentru transportul public.
• Sprijină tranziția verde, încadrându-se în cerința ca fiecare plan de redresare și reziliență să includă cel puțin 37 % cheltuieli legate de climă. Studiile arată că apa are un efect de reducere a temperaturii în perioadele toride din an și acționează ca un filtru pentru aer, adică reduce poluarea.
• Generează o sursă de capital, transformând Bahluiul din râul care împarte orașul, în cel ce unește, un simbol verde al Iașului ce creează oportunități de dezvoltare.

APTA a arătat în mai multe rânduri că ideea construirii unor pasaje supraterane în Podu Roș ar compromite proiectul de amenajare arhitecturală.

• Primăria Municipiului Iași a propus includerea în P.N.R.R. a pasajelor supraterane din Podu Roș gândite a descongestiona traficul auto din zonă și a crea o axă rapidă E – V de-a lungul Bahluiului. Este ceea ce orașele europene făceau în anii 50-60, folosind albiile râurilor centrale pentru a fluidiza traficul auto. Ultimii ani au schimbat însă perspectiva, urbaniștii valorificând albiile, creând un întreg ecosistem urban. De exemplu, Parisul a pietonalizat un mal al Senei, iar orașe precum Siegen sau Seul au demolat infrastructura auto construită peste râurile lor. Fluidizarea circulației în orașe, în conformitate cu principiile de mobilitate urbană durabilă, înseamnă acum investiții în infrastructura de transport verde, prioritizarea mijloacelor de deplasare active: mersul pe jos și cu bicicleta – comunicat APTA.