CITY INDEX 2025: Iașul își păstrează locul în prima ligă urbană, dar pierde din ritmul de creștere

Cluj-Napoca rămâne și în 2025 cel mai performant oraș din România, potrivit celei de-a doua ediții a CITY INDEX, raport realizat de Institutul pentru Orașe Vizionare (IOV). Iașul este singurul oraș din regiunea Moldovei care se menține constant între primele zece, însă decalajul față de centrele vestice și transilvănene persistă. Topul analizează 41 de municipii reședință de județ și măsoară performanța urbană în trei dimensiuni majore – Calitatea locului, Prosperitate și Vibrație – pe baza a 51 de indicatori economici, sociali și culturali.

În vârful clasamentului se menține configurația din 2024: Cluj-Napoca, București și Sibiu ocupă primele trei poziții, urmate de Brașov, Timișoara, Oradea, Iași, Alba Iulia, Constanța și Târgu Mureș.

• Raportul arată că vulnerabilitățile Iașului sunt prosperitatea bugetară, atragerea de fonduri europene și accesul la locuințe. Studiul plasează Iașul în categoria orașelor cu potențial consolidat, dar subexploatat.

Pentru al doilea an consecutiv, Iașul rămâne în Top 10, dar fără progrese semnificative. Municipiul își conservă pozițiile în zona educației și a serviciilor medicale, însă pierde teren la capitolele prosperitate și accesibilitate a locuinței, indicator unde Clujul și Bucureștiul domină, în ciuda prețurilor ridicate.

Performanța Iașului: între stabilitate și lipsă de viteză

Potrivit datelor din raport, Iașul se menține între primele cinci orașe din țară la categoria „Calitatea Locului”, fiind depășit doar de Cluj, Sibiu, București și Brașov. Indicatorii care susțin această poziție sunt calitatea universităților, numărul de elevi și studenți, infrastructura educațională și serviciile de sănătate.

Pe componenta Prosperitate, Iașul se află însă în declin ușor: pierderi de poziții în clasamentele privind cifra de afaceri și competitivitatea urbană, dar și o stagnare la nivelul investițiilor publice. În schimb, pe dimensiunea Vibrație, orașul reușește să se mențină între primele zece centre, grație activităților culturale și prezenței universitare, care continuă să genereze o dinamică socială constantă.

Care este clasamentul la capitalul „Calitate” (după cum se poate observa, Iașul suferă la calitatea aerului și traficul urban):

Față de alte orașe mari, precum Timișoara sau Oradea, Iașul are o viteză de dezvoltare mai redusă, în special în zona proiectelor de infrastructură și în atragerea de fonduri europene. Raportul notează că municipiul nu se regăsește printre liderii la categoria „Fonduri UE atrase” – domeniu dominat de Focșani, Zalău și Bistrița.

Principalii indicatori din raport despre Iași:

• Locul general: 7 din 41 de municipii reședință
• Calitatea locului: locul 5 (scor 52,1)
• Prosperitate: locul 9 (scor 43,8)
• Vibrație: locul 9 (scor 43,8, egal cu Prosperitate, conform graficului)
• Moldova are un singur oraș în Top 10 – Iași
• Orașul se remarcă prin educație și sănătate, dar pierde la indicatorii de accesibilitate a locuinței și fonduri UE atrase.
• Exemple punctuale de performanță menționate: WTA 250 UniCredit Iași Open, ATP Challenger 100, și proiectul Silk District, ca modele de regenerare urbană și soft power.

Clujul domină prin educație, capitala prin economie

Clasamentul general reconfirmă modelul de dezvoltare dual al României urbane. Bucureștiul continuă să conducă la indicatorii economici (cifra de afaceri, inovație, competitivitate), în timp ce Cluj-Napoca rămâne lider la educație, calitatea vieții și densitate antreprenorială.

Clujul are cele mai mari scoruri la indicatorii „Elevi și studenți”, „Calitatea învățământului gimnazial și liceal”, „Nivel de educație”, „Ranking universitar” și „Conectivitate aeriană”.

La polul opus, Reșița este orașul surpriză al ediției, ocupând șase poziții de locul 1 național – inclusiv la calitatea aerului, amprenta verde și accesibilitatea locuinței.

Structura generală: stabilitate la vârf, mișcări în zona de mijloc

Primele zece poziții ale clasamentului nu s-au modificat semnificativ față de anul anterior, semn al stabilității la vârf. Dincolo de acestea, însă, se observă o competiție tot mai strânsă între orașele din zona de mijloc a clasamentului.

Craiova, Bistrița, Suceava și Târgoviște sunt menționate în raport ca orașe care și-au îmbunătățit rapid scorurile la educație, turism și cultură. „Nu există orașe fără potențial. Peste 80% dintre municipii (34 din 41) se află în top 3 la cel puțin un indicator”, a declarat Florian Filat, director executiv al Institutului pentru Orașe Vizionare.

Orașele medii câștigă teren

Unul dintre aspectele subliniate de raport este ascensiunea orașelor medii (60.000–200.000 locuitori), care reușesc să progreseze vizibil în domenii precum educația, cultura și sportul.

Orașe precum Alba Iulia, Bistrița, Râmnicu Vâlcea sau Târgu Jiu apar constant în topurile pe domenii, depășind uneori centre mult mai mari. Alba Iulia este menționată în mod special pentru rezultatele la indicatorii „Migrație internă” și „Efortul investițiilor publice”, în timp ce Râmnicu Vâlcea are cea mai mare speranță de viață dintre toate municipiile analizate.

Divertismentul, noul motor al performanței urbane

O altă concluzie importantă a ediției 2025 este creșterea ponderii indicatorilor asociați divertismentului și vieții culturale în determinarea performanței generale a unui oraș.

Peste 10% din scorul total derivă din factori precum viața culturală, evenimentele recreative, gastronomia și wellness-ul, arată autorii studiului. Aceste domenii cântăresc mai mult decât educația sau economia în explicarea atractivității unui oraș, mai ales acolo unde infrastructura de bază este deja consolidată.

Orașele care investesc în soft power – cultură, educație, comunitate – reușesc să-și crească vizibilitatea și să atragă locuitori și investiții. În contrast, localitățile din eșalonul inferior progresează mai ales prin hard power – investiții în infrastructură, transport sau servicii publice.

Metodologia și contextul studiului

CITY INDEX 2025 acoperă perioada noiembrie 2023 – iulie 2025, utilizând date statistice și evaluări online (TripAdvisor, Google Places), completate de indicatori economici și demografici. Cei 51 de indicatori sunt grupați în trei componente: Calitatea locului, Prosperitate și Vibrație. Performanțele sunt raportate la dimensiunea orașului pentru a permite comparații între municipii mari, medii și mici.

Echipa de lucru a inclus experți în dezvoltare urbană, marketing de locație și planificare strategică. Raportul complet poate fi consultat pe www.iov.ro/cityindex.

Tendința generală: România urbană devine tot mai diferențiată

Ediția din 2025 confirmă că orașele mari își consolidează performanța prin factori intangibili – educație, cultură, inovație –, în timp ce orașele mici se bazează încă pe infrastructură și investiții publice.

Pentru Iași, raportul sugerează o nevoie de accelerare a proiectelor de dezvoltare economică și de consolidare a direcțiilor care țin de viața urbană și calitatea mediului construit.

Dacă orașe precum Clujul sau Sibiul și-au transformat atractivitatea culturală în avantaj competitiv, Iașul rămâne într-o zonă de potențial nevalorificat, cu o bază solidă academică, dar cu un nivel redus de conversie a acesteia în oportunități economice și de inovare.

CITY INDEX 2025 arată o Românie urbană tot mai stratificată. Clujul și Bucureștiul își păstrează dominația, orașele medii urcă vizibil, iar Iașul rămâne între primele zece, dar fără salturi majore. Dincolo de poziții, raportul indică o realitate simplă: performanța urbană nu mai ține doar de infrastructură, ci de calitatea vieții, coeziunea comunității și capacitatea de a transforma educația și cultura în vectori economici.