Utile
Experți: Regenerarea urbană va juca un rol important în dezvoltarea Iașului – care sunt cele patru etape ale unui astfel de proiect
Iașul trece, de cel puțin un deceniu, printr-un proces de dezvoltare neplanificat, atât la nivel de municipiu cât și zona limitrofă – lipsa de planificare a pus o presiune suplimentară pe infrastructura existentă a orașului, având în vedere și faptul că zeci de mii de oameni fac naveta zilnic.
În strategia de dezvoltare a Iașului pe următorii ani se arată că proiectele de regenerare urbană vor juca un rol important pentru ca municipiul și zona periurbană să ajungă „o metropolă europeană rezilientă” la orizontul anilor 2030.
- Citește și Arhitecții resping vehement amendamentele la proiectul de modificare a Codului urbanismului
„În contextul global în care nevoia de teren și, în special, cel din intravilanul localităților este din ce în ce mai mare, regenerarea urbană joacă un rol important, dat fiind faptul că orice resursă de teren liber, degradat sau nevalorificat trebuie exploatată. De asemenea, imobilele care nu sunt utilizate la potențialul acestora duc la slăbiciuni în sistemul intern al orașului în ceea ce privește gradul de confort al locuitorilor, productivitatea terenurilor și imaginea orașului în sine”, se precizează în strategie.
Experții trec în revistă și cele 4 etape ale unui proiect de regenerare urbană, așa cum au fost stabilite acestea inclusiv într-un studiu al Băncii Mondiale:
- Etapa 1: Previzionarea schimbării [Etapa de definire a contextului actual]. Aceasta este etapa de analiză care oferă baza pentru o evaluare strategică a oportunităților de dezvoltare viitoare, bazându-se pe cunoașterea și înțelegerea contextului trecut și prezent al orașului precum și pe o estimare a viitoarelor posibilități. Având rezultatele acestei etape de inventariere a principalelor elemente, autoritățile publice locale pot genera diverse scenarii de dezvoltare pentru ca apoi să poată avea loc dezbateri pe acestea și pentru a se face cea mai bună alegere pentru viitorul orașului.
- Etapa 2: Construirea unei rețele de direcții de acțiune și de instituții responsabile [Etapa de planificare]. În timp ce etapa de analiză oferă premisele proiectului ținând cont de un raționament global, etapa de planificare stabilește contextul și viziunea pe termen lung. Pentru ca dezvoltarea dezirată să poată fi menținută și în cazul unor schimbări neprevizionate ale sectorului economic și socio-politic, cadrul strategic de planificare nu trebuie să fie unul extrem de rigid, deoarece având o astfel de abordare în contextul unor presiuni externe crește riscul neîndeplinirii viziunii de dezvoltare. Structura strategiei de dezvoltare trebuie să îmbine o viziune inspirațională cu politici și măsuri clare. În acest mod, sectorul economic poate să își asume riscul unor investiții de amploare, iar sectorul social este asigurat că scopurile comunității vor fi atinse nefiind subordonate dorințelor din piață.
- Etapa 3: Încurajarea finanțărilor private [Etapa de finanțare]. Indiferent de inițiatorul proiectului (administrația publică sau investitor privat), proiectele la scară mare de regenerare urbană sunt complexe și necesită ca resursele financiare mari să fie planificate și implementate în mod optim. Parteneriatele între sectorul public și cel privat sunt încurajate nu doar pentru divizarea costurilor, ci și pentru cea a riscurilor și a capacităților tehnologice. Având aceste considerente în vedere, orașele, de obicei, abordează o compilație de surse de finanțare (interne – buget local, județean, național sau externe – fonduri europene, granturi, investitori privați), politici și măsuri de reglementare, precum și parteneriate strategice pentru a putea finanța investițiile necesare pentru a atinge viziunea dorită. Instrumentele de reglementare de care o municipalitate dispune sunt: deduceri de taxe și impozite, zonificarea funcțională și reglementările pentru fiecare dintre unitățile teritoriale de referință la nivelul UAT-ului și stabilirea coridoarelor de expropiere pentru intervenții de utilitate publică.
- Etapa 4: Transformarea ideilor în acțiuni [Etapa de implementare]. Implementarea proiectului este momentul în care viziunea se transpune în realitate prin intermediul resurselor financiare, materiale, tehnologice și umane angrenate în proces. Supervizarea autorităților publice este probabil cel mai important factor al etapei de implementare, deoarece proiectele de regenerare urbană sunt proiecte pe termen lung și exhaustiv transformative, fapt ce include piedici și riscuri de-a lungul punerii în operă care necesită gestionare astfel încât toți actorii urbani implicați în proiect să nu piardă din vedere obiectivele finale ale procesului. Testul suprem al autorităților publice în acest context este acela de a menține viziunea indiferent de modificările politice și economice, astfel încât printre rezultatele proiectului să fie și o coexiune socială. Pentru ca procesul de implementare să fie coerent este recomandată divizarea acestuia în faze/etape mai ușor de gestionat și de monitorizat.
