Iașul, prins într-o capcană de dezvoltare timp de peste un deceniu: ce înseamnă și ce urmează

Iașul se află printre orașele mari ale României care, în ultimii 13–15 ani, au fost prinse într-o așa-numită „capcană a dezvoltării” – un concept analizat în cel mai recent Raport privind starea teritoriului (2024) realizat de Ministerul Dezvoltării.

Alături de Iași, în aceeași situație se regăsesc și orașe din regiunile Nord-Est, Sud-Muntenia și Sud-Vest Oltenia, toate caracterizate de o stagnare sau chiar regres economic în pofida accesului la fonduri europene și a creșterii investițiilor publice punctuale.

• Citește și „Noul El Dorado” imobiliar al Iașului: dezvoltarea începe cu blocuri de 12, 14 și 16 etaje

Ce este capcana dezvoltării?

Capcana dezvoltării definește o situație în care un oraș sau o regiune reușește să atragă investiții și să înregistreze unele creșteri economice inițiale, dar fără a genera transformări structurale durabile. În lipsa unor reforme sistemice, efectele pozitive rămân izolate, iar dezvoltarea stagnează sau se diluează rapid în timp.

Mai concret, este vorba despre un model de creștere care nu aduce cu sine o diversificare economică reală, o inovare semnificativă sau o creștere solidă a veniturilor populației. Raportul atrage atenția că în cazul Iașului și al altor orașe similare, atragerea de fonduri și realizarea unor proiecte de infrastructură nu au fost însoțite de o întărire a bazei economice locale sau de o reducere consistentă a disparităților teritoriale.

• Citește și Potențialul Iașului: peste 5.000 ha pot face obiectul unor proiecte de regenerare urbană [schițe detaliate]

Ce spune raportul despre Iași și alte orașe din aceeași categorie

Potrivit documentului oficial, municipiul Iași a beneficiat de proiecte majore în domenii precum educația, sănătatea sau mobilitatea urbană. Cu toate acestea, regiunea Nord-Est (din care face parte Iașul) a înregistrat, în perioada 2013–2022, o scădere a PIB-ului real de -0,3%, în timp ce București-Ilfov a avut o creștere de 7,4%. În același timp, productivitatea muncii în Nord-Est este la doar 44,9% din media UE, comparativ cu 156,6% în Capitală.

În plus, rata sărăciei și a excluziunii sociale în regiune este dublă față de media națională, iar decalajul dintre oraș și rural rămâne pronunțat. Accesul la servicii publice, rețeaua de transport, nivelul veniturilor și investițiile în cercetare și inovare sunt mult sub media națională în multe localități din regiune, inclusiv în zona metropolitană a Iașului.

De ce s-a produs blocajul

Principalele cauze identificate în raport sunt:

• lipsa unui ecosistem local puternic de inovare și antreprenoriat;
• o piață a muncii dependentă de sectoare tradiționale (precum administrația publică și educația);
• slaba conectivitate regională (rutieră și feroviară);
• subutilizarea capitalului uman și a centrelor universitare;
• ineficiența politicilor publice de coeziune la nivel local.

Autorii raportului subliniază că, în multe cazuri, orașele afectate de capcana dezvoltării au beneficiat de investiții sectoriale, dar fără o strategie integrată care să potențeze efectul cumulativ al acestora.

• Citește și Iașul viitorului, desenat în inele și radiale: cum gândesc experții infrastructura rutieră metropolitană

Ce orașe mai sunt în această situație

Pe lângă Iași, regiunile și municipiile din Sud-Muntenia (Ploiești și Târgoviște) și Sud-Vest Oltenia (Craiova, Târgu Jiu) sunt menționate ca fiind blocate într-o dinamică similară. În toate cazurile, dezvoltarea economică pare să fi încetinit în ciuda unei aparente modernizări a infrastructurii și a unui acces constant la fonduri structurale.

În final, raportul recomandă o schimbare de paradigmă: accentul trebuie pus pe politici teritoriale integrate, pe consolidarea capacității administrative locale, pe stimularea cercetării și pe îmbunătățirea legăturilor dintre orașe și zonele periurbane. Altfel, orașe precum Iașul riscă să continue o dezvoltare în cerc închis, cu beneficii limitate pentru populație și pentru regiune, potrivit sursei citate.