Spații verzi
Rețeaua verde-albastră metropolitană: noul „plămân” al Iașului
Unul dintre cele mai ambițioase concepte din Masterplanul Metropolitan Iași este rețeaua verde-albastră – o infrastructură ecologică de anvergură care este concepută pentru a absorbi și filtra emisiile urbane, a stabiliza microclimatul și solurile, a asigura continuitatea ecologică și a oferta spații de loisir și mobilitate activă pentru populație.
Ce înseamnă această rețea? În termeni simpli, este o structură compusă din coridoare verzi (păduri, spații agricole cu funcții ecologice, parcuri) și coridoare albastre (râuri, pârâuri, lacuri, zone umede), gândite să funcționeze împreună pentru reglarea microclimatului, filtrarea aerului și apei, reducerea riscurilor climatice și conectarea spațiilor naturale din jurul orașului.
Masterplanul vede această rețea ca o alternativă la dezvoltarea haotică a Iașului, una care pune accent pe calitatea mediului și echilibrul teritorial, nu doar pe construcții și drumuri. Într-o zonă metropolitană presată de urbanizare rapidă, insule de verdeață fragmentate și riscuri tot mai mari legate de căldură sau inundații, rețeaua verde-albastră devine un răspuns strategic la crizele de mediu ale prezentului.
Direcțiile majore ale rețelei ecologice
- Est: axa Prutului și zona Holboca–Țuțora–Tomești, unde se propune conectarea coridoarelor verzi la infrastructura albastră a râurilor;
- Nord și Nord-Est: Aroneanu și Popricani, cu accent pe legătura între pădurile periurbane și lacuri (Ciric, Dorobanț, Aroneanu);
- Sud: pădurile de pe versanții Bucium–Bârnova-Dobrovăț, ce pot deveni trasee verzi pentru mobilitate activă;
- Vest: Miroslava și Valea Lupului, unde coridoarele verzi vor fi legate de noile zone de dezvoltare rezidențială și economică

„Ariile protejate și pădurile periurbane reprezintă elemente-cheie ale rețelei verde-albastre a Zonei Metropolitane Iași, având un rol major în susținerea biodiversității, reglarea microclimatului și protecția solurilor. Pădurile din zona Bârnova – Dobrovăț formează un nucleu ecologic de importanță regională, care trebuie protejat și valorificat în cadrul strategiei de dezvoltare metropolitană. De asemenea, pădurile Repedea, Ciurea, Aroneanu, Victoria și pădurile ripariene de pe culoarele râurilor contribuie esențial la funcționalitatea ecologică a rețelei metropolitane și la echilibrul peisajului”, se precizează în masterplan.
- Citește și Iașul, subiect de articol în unul dintre cele mai populare site-uri de arhitectură din lume
Masterplanul propune o integrare activă a acestor păduri și arii protejate în rețeaua de coridoare verzi și albastre, prin conectarea lor directă cu coridoarele verzi regionale și metropolitane, crearea de zone-tampon față de extinderea urbană necontrolată și promovarea unei utilizări durabile a acestor spații pentru recreere, educație ecologică și activități compatibile cu protecția mediului.
Cum este structurată rețeaua
- Coridoare verzi regionale: zone împădurite compacte, poziționate strategic pentru a funcționa ca filtre ecologice și culoare de migrație pentru faună;
- Coridoare verzi metropolitane: mai integrate în peisajul agricol și periurban, cu perdele forestiere de-a lungul terenurilor agricole și maluri naturalizate;
- Coridoare verzi urbane: trasee verzi prin cartiere, între parcuri, scuaruri și aliniamente verzi stradale, pentru mobilitate activă și acces echitabil la natură;
- Coridoare albastre: râuri, lacuri și pârâuri naturalizate, zone umede și amenajări hidrologice cu rol ecologic, estetic și de reducere a riscului de inundații .
Un element central este interacțiunea dintre coridoarele verzi și albastre, acestea fiind gândite să se sprijine reciproc și să funcționeze ca o infrastructură unitară. Printre beneficiile enumerate de experți se numără: reducerea insulelor de căldură urbană; protejarea și conectarea habitatelor naturale; crearea de spații pentru mobilitate activă (pietonală și ciclabilă); absorbția emisiilor și stabilizarea solurilor sau gestiunea apelor pluviale și prevenirea inundațiilor.

Rețeaua verde-albastră nu este doar o infrastructură de mediu, ci și un instrument de planificare urbană inteligentă. Acolo unde va fi implementată, va influența modul în care se construiesc cartierele, unde apar școlile sau parcurile, cum sunt conectate comunitățile prin piste de bicicletă sau alei pietonale.
Această rețea este și o oportunitate de regenerare urbană – prin valorificarea terenurilor neutilizate, a spațiilor industriale abandonate sau a zonelor umede transformate în habitate și locuri de relaxare.
De asemenea, conectivitatea dintre spațiile verzi urbane și rețeaua coridoarelor albastre reprezintă un element central în viziunea Masterplanului pentru infrastructura verde-albastră a Municipiului Iași. Relația dintre parcuri, scuaruri, aliniamente verzi și râurile și lacurile din oraș creează o rețea integrată care favorizează atât mobilitatea activă, cât și continuitatea ecologică în interiorul orașului. Culoarul râului Bahlui, de exemplu, are potențialul de a deveni un adevărat ax ecologic și de recreere, capabil să lege întreaga rețea de spații verzi de pe ambele maluri ale râului.
Accesibilitatea populației la spații verzi
Potrivit Masterplanului Metropolitan, accesibilitatea populației la spațiile verzi este un obiectiv prioritar în amenajarea teritoriului și a infrastructurii ecologice. Documentul subliniază că locuitorii din zona metropolitană ar trebui să aibă acces facil, în maxim 10-15 minute de mers pe jos, la cel puțin un spațiu verde public de calitate.
Această abordare implică reconfigurarea și extinderea rețelei de spații verzi urbane, dar și conectarea acestora cu coridoarele verzi și albastre regionale, prin trasee pietonale și ciclabile sigure. Se urmărește astfel echilibrarea accesului între cartiere, reducerea inechităților spațiale și creșterea calității vieții, în special în zonele cu densitate mare sau deficiență de spații verzi.
Pentru a asigura această accesibilitate echitabilă, Masterplanul propune amenajarea de micro-parcuri, scuaruri verzi și grădini urbane în interiorul cartierelor dense, dar și valorificarea zonelor verzi neutilizate din jurul instituțiilor publice, al blocurilor sau de-a lungul infrastructurii de transport. Aceste intervenții locale sunt gândite să completeze marile coridoare verzi și să ofere locuitorilor puncte de relaxare, mișcare și socializare în proximitatea locuinței.
De asemenea, documentul susține corelarea accesului la spații verzi cu dezvoltările rezidențiale noi, stabilind că orice extindere urbană trebuie să integreze spații verzi publice accesibile și conectate la rețeaua metropolitană. Astfel, accesul la natură devine nu doar un criteriu de sănătate urbană, ci și un indicator al unei dezvoltări sustenabile și bine planificate.
Masterplanul Metropolitan este un document conceptual, aflat în consultare publică. Obiectivul este de a fi a fi integrat în deciziile strategice ale autorităților locale și județene. Urmează etapele de prioritizare a investițiilor și de identificare a surselor de finanțare, inclusiv fonduri europene și parteneriate public-private. Masterplanul nu este un document comandat de Primăria Iași, dar municipalitatea ieșeană și primăriile din primul inel metropolitan sunt beneficiarii finali. Instrumentul strategic este elaborat în urma admiterii Iașului în programul M100 și înființarea la Iași a Coaliției Iași NetZero City.
