Iașul poate pierde șesul Bahluiului în favoarea Miroslavei (sentință)

O sentinţă recentă a instanţei a produs uluială la vârful Primăriei Iaşi. Dacă sentinţa rămâne definitivă, suprafaţa municipiului s-ar putea reduce cu aproximativ 600 de hectare, scrie „Ziarul de Iași”. Mai mult, este una din bucăţile cele mai râvnite de investitori din tot oraşul. O decizie recentă a Tribunalului Iaşi, în primă instanţă, a căzut ca un trăznet: aproape tot şesul Bahluiului, inclusiv Antibiotice SA şi Complexul Era Park, va deveni parte din teritoriul administrativ al comunei Miroslava. Miza nu este neapărat proprietatea asupra terenului, întrucât pe o bună parte a şesului sunt făcute puneri în posesie de primăriile din Iaşi, Miroslava şi Valea Lupului.

Dreptul de proprietate mai este dezbătut doar parţial pe câteva terenuri ce valorează, în total, peste 40 milioane euro. Dar, mai important, sumele încasate din taxele şi impozitele pe proprietăţile existente şi viitoare, dar şi cotele parte din profiturile ori salariile plătite la numeroasele firme mari din zonă, constituie un venit uriaş la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale unde se află acestea amplasate. Estimările arată că, cu banii de aici, s-ar putea construi în Iaşi câte o pasarelă precum Dacia-Păcurari la fiecare 2-3 luni. În plus, există o miză uriaşă viitoare: terenuri de oferit viitorilor investitori strategici ce vor să se dezvolte în zonă. Lovitura dată de primarul liberal Dan Niţă lui Mihai Chirica este de-a dreptul năucitoare.

În afara de Antibiotice SA, pe terenul câştigat de Miroslava mai sunt acum reprezentanţe şi sedii de firmă, precum şi zona complexului ERA. Pe lângă taxele pe proprietate din zonă, absolut considerabile, o altă sursă de finanţare pentru bugetul local al UAT-ului deţinător este, cum spuneam, impozitul pe venit din salariile angajaţilor din companiile care au sau vor avea sediul în această zonă. Unele estimări arată că suma se poate ridica, anual, la zeci de milioane de euro. Procesul pentru şesul Bahluiului datează din 2016 şi a avut ca obiect stabilirea liniei de hotar între Iaşi şi Miroslava. „Nu numai că vom ataca cu recurs, ci vom şi câştiga cu siguranţă, pentru că, probabil dintr-o neglijenţă, altfel nu pot să o numesc, nu s-a citat de către judecător propriile sale expertize cerute care atestau faptul că limita administrativă este stabilită în mod legal şi conform Legii din 1968, aşa cum este în momentul de faţă“, a comentat ieri primarul Mihai Chirica. În schimb, Miroslava invocă hărţi cadastrale din anul 1965.

Citește continuarea și reacțiile celor implicați în „Ziarul de Iași”