Connect with us

Agent Green solicită înființarea „Parcului Național Bârnova – Repedea”

FOTO: Agent Green

Spații verzi

Agent Green solicită înființarea „Parcului Național Bârnova – Repedea”

Organizația neguvernamentală Agent Green a dat publicității un raport cu mai multe constatări cu privire la situația Pădurii Bârnova – Repedea. Reprezentanții ONG-ului, alături de alți parteneri din zona neguvernamentală, au susținut și o conferință de presă la Iași în care au prezentat concluziile raportului.

Potrivit raportului, în prezent doar 1% din cele aproximativ 13.000 de hectare ale ariilor protejate sunt ferite de tăieri. Restul de 99% sunt exploatabile.

„Vorbim despre o arie protejată din care doar 1% este cu adevărat protejat. Este o rușine națională. Cerem Ministerului Mediului să crească suprafața strict protejată măcar la 50% din suprafața ariilor protejate și să înființeze aici un nou parc natural, iar candidaților la Consiliul Județean Iași să susțină aceste demersuri”, a spus Veronica Tulpan, coordonator de campanii al Agent Green.

Agent Green, Asociația Mai Bine, Reset, Codrii Iașilor, Iasi.Travel, Alternativa Urbană , IASIBIKE solicită Ministerului Mediului și Consiliului Județean Iași:

  • Creșterea suprafeței strict protejate din ariile protejate Natura 2000 Bârnova-Repedea de la 1% la minim 50% prin introducerea în categoria funcțională T I. Restul ariilor protejate trebuie să fie introduse în categoria funcțională T II.
  • Înființarea ariei protejate de interes național „Parcul Natural Bârnova – Repedea” care va fi suprapus cu ariile protejate de interes european Bârnova – Repedea. Parcul Natural va corespunde categoriei V IUCN.
  • Un moratoriu imediat pe toate exploatările principale și suspendarea amenajamentelor silvice până la aprobarea unui addendum și realizarea evaluării adecvate și a planului de management. În special tăierile progresive care implică tăierea tuturor arborilor maturi dintr-o parcelă nu își au locul într-o arie protejată la marginea unui oraș mare. Ocoalele silvice trebuie sa aibă o baza de date cu toți arborii de biodiversitate (arbori biotop).
  • Sistarea construcției de noi drumuri forestiere. Cele patru drumuri forestiere în curs de realizare nu au nici aviz de mediu și nici o evaluare adecvată de mediu. Acestea sunt planificate exclusiv în vederea exploatării masive a pădurii în zone cu biodiversitate ridicată  și nu își au rostul într-un sit Natura 2000. Actuala rețea de drumuri forestiere este suficientă pentru intervenții în caz de dezastre naturale sau pentru salvarea de vieți omenești (turiști).

APIX.ro vă prezintă mai jos principalele aspecte sesizate de ONG-uri (preluare din comunicatul de presă trimis de organizațiile amintite):

Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile Nr.1964 din 13 decembrie 2007 ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România pentru habitate și păsări.

Este o arie naturală (păduri de foioase, păduri în tranziție, pășuni, pajiști, terenuri arabile, pâraie tributare văii Bârladului) încadrată în bio-regiunea continentală a Podișului Central Moldovenesc ce adăpostește și conservă o gamă diversă de floră spontană și faună sălbatică. Aria naturală dispune de două tipuri de habitate naturale (păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum și Păduri dacice de stejar și carpen) ce asigură condiții de hrană și viețuire mai multor specii de mamifere mici, păsări și insecte și protejează elemente floristice rare.

În mod inexplicabil, ministerul a uitat complet că prin propriul ordin Bârnova a devenit acum 13 ani o arie de protecție specială avifaunistică și în consecință aria nu are plan de management și s-au aprobat tăieri care vor lăsa fără habitat exact speciile de păsări pentru care aria protejată a fost desemnată.

„Trăim într-o aglomerare urbană de peste 500.000 de locuitori, iar Pădurea Bârnova-Dobrovăț este cea mai mare pădure de lângă orașul nostru, sursa noastră de oxigen, locul nostru de recreere de dincolo de betoane, identitatea noastră. Iașiul este orașul de dincolo de codrii. Mare parte din această rămășiță a vechilor Codri ai Iașiului sunt păduri seculare. Cu toate acestea doar 1% din pădurea aceasta este actualmente în protecție strictă, deși Strategia Europeană pentru Biodiversitate 2030, asumată de România, ne cere să protejăm strict minim 10% din teritoriul întregii țări! Restul suprafeței este pădure de producție, cu multe porțiuni în diverse stadii de exploatare. În acest ritm, în câțiva ani nu vom avea acești codrii seculari la sud de Iași, ci o pădure preponderent tânără”, a spus Mihai Diac, reprezentantul grupului de acțiune Codrii Iașilor.

„La evenimentul Pădurile Iașului – Viziune și strategie, organizat de Ministerul Mediului am văzut pași concreți pentru promovarea utilizării recreaționale, pași necesari și pe care îi salutăm. Dar lipsește grija pentru natură materializată printr-o viziune pe latura de conservare, inclusiv alinierea cu strategia europeană asumată de țara noastră. Peste 12.000 de ieșeni au semnat petiția pentru protejarea Codrilor Iașiului. Valoarea Pădurii Bârnova-Dobrovăț pentru biodiversitate nu poate fi minimizată. Pentru ca județul nostru să ajungă la 10% din suprafața în protecție strictă, trebuie să protejăm această pădure periurbană, pentru toți ieșenii, până nu e prea târziu!” a adăugat Diac.

Orașul Iași se află în prezent într-o procedură de infringement la Comisia Europeană și din cauza poluării aerului, iar pădurile din ariile protejate Bârnova – Repedea (situate la mai puțin de 5 km distanță) reprezintă principala sursă de aer curat pentru oraș.

„Avem nevoie stringentă de a trata pădurea ca subiect nu ca obiect, recunoscând valoarea ei intrinsecă și manifestându-ne conștientizarea faptului că bunăstarea noastră este dependentă de aceasta. Dincolo de rolul de exploatare și de cel de recreere, care au prioritate în viziunea expusă de Costel Alexe, funcția de centură verde a orașului, de perdea de protecție și filtru împotriva poluării, pe care o au pădurile și codrii Iașilor, ar trebui promovată. Considerăm mai ales că, rolul de captare și sechestrare a dioxidului de carbon trebuie nu doar recunoscut de către guvernanți, ci asumat”, spus Anca Chirilă – Gheorghică, coordonator și co-fondator Asociația Mai Bine.

„Dragostea noastră pentru natură ne-a determinat să organizăm acțiuni de ecologizare în pădurea Bârnova-Dobrovăț și de împădurire alături de voluntari. Am plantat aproximativ 25.000 de puieți. Protejarea pădurii din proximitatea orașului ar trebui sa fie prioritară. Pădurea se poate exploata sustenabil, dar în același timp cetățenii orașului să se poată bucura în continuare de beneficiile pădurii. Ar trebui sa introducem o mare parte din suprafață sub protecție strictă pentru a proteja ecosistemele din zona noastră. Consideram ca valoarea pădurii, mai ales în proximitatea unui oraș, reprezintă o bogăție inestimabilă și doar împreună vom reuși să o protejăm” a adăugat Alin-Andrei IORDAN , vicepreședintele Asociației Alternativa Urbană.

În vecinătatea sitului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic care au nevoie de un cadru natural intact (lăcașuri de cult, monumente de arhitectură, situri arheologice).

„Instituțiile ce se ocupă de această problemă (Garda de Mediu, Ocolul Silvic, Custode Arii Naturale protejată) ar trebui să devină parteneri pe termen lung al inițiativelor civice, tocmai din acest motiv pun accentul pe ideea de dialog și de valoare ecologică, socială și recreațională a Codrilor Iașilor”, a spus Lucian Roșu – vicepreședintele Asociației Iasi.travel.

„Iasibike este una dintre cele mai vechi asociatii de ciclism si cicloturism din Iasi si legatura noastra cu padurile din judet, in special cu Padurea Repedea-Barnova este una foarte puternica. Exista numeroase trasee pe care membrii clubului nostru le fac in mod regulat datorita frumusetii naturii. Copacii acestia ne tin umbra vara si ne dau oxigenul care ne lipseste atat de mult in oras, care dupa cum bine stiti, este cel mai poluat din tara la momentul actual. Padurile nu sunt doar o sursa de lemn brut. Exploatarea lor pentru bani poate veni si pe alte cai, cum ar tururile ghidate, amenajarea de locuri de joaca, de campare, idei sunt si suntem la dispozitia Regiei Nationale a Padurilor – Romsilva pentru a crea proiecte sustenabile impreuna. Atitudinea pe care o luam acum fata de fondul pretios forestier va determina daca peste ani aceasta resursa va exista sau nu si daca Iasul va mai avea un real potential cicloturistic”, a declarat Ana Caterina Condurache, membru Asociatia ”Clubul de Ciclism si Ecologie IASIBIKE”

Alte articole din categoria Spații verzi

EXCLUSIV apix.ro:

Mobilitate urbană

Facebook

Tu știi în ce cartier stai?

Cele mai citite articole din ultima lună:

To Top