Știri interne
Construcțiile ilegale vor fi identificate cu drone, iar autorizațiile vor fi emise doar dacă nu există datorii la buget
Al doilea pachet de măsuri propus de Guvernul condus de Ilie Bolojan are o componentă ce vizează și urbanismul. O propunere a executivului presupune că autorizațiile vor fi emise doar acelor solicitanți care sunt la zi cu plata datoriile la buget.
În același timp, primăriile vor putea identifica imobile ilegale cu drone capabile să facă măsurători, scopul fiind deschiderea unui rol fiscal astfel încât proprietarul să plătească impozit chiar dacă construcția a fost edificată fără autorizație.
Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a explicat că folosirea dronelor nu implică o încălcare a dreptului de proprietate și că este o metodă deja aplicată în mai multe state ale Uniunii Europene. „Dronele sunt capabile să realizeze măsurători precise, pe baza cărora se poate deschide un rol fiscal pentru construcții neînregistrate, indiferent dacă au fost realizate cu autorizație sau nu”, a declarat ministrul.
Actul normativ care reglementează utilizarea dronelor în urbanism este în lucru la nivel guvernamental și ar putea include un program-pilot în mai multe UAT-uri (unități administrativ-teritoriale), inclusiv comune și orașe aflate în expansiune imobiliară. Nu a fost stabilit un calendar de implementare, dar unele surse indică demararea unui astfel de program până la finalul acestui an.
- Citește și Codul urbanismului: cum poate fi construită o casă de 150 mp fără autorizație de construire?
De ce dronele devin instrument fiscal în urbanismul din România
Inițiativa vine în contextul în care autoritățile locale reclamă dificultăți în controlul terenurilor construibile, în special în zonele periurbane. Lipsa personalului, ritmul accelerat al dezvoltărilor imobiliare și evaziunea fiscală ridicată în domeniul construcțiilor determină Guvernul să recurgă la metode digitale pentru monitorizare.
În paralel, Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară ar putea contribui cu infrastructura de date geospațiale, astfel încât rezultatele obținute cu dronele să fie integrate rapid în sistemele fiscale ale primăriilor.
Deși autoritățile invocă exemple europene, mai mulți experți atrag atenția asupra unor riscuri: costuri ridicate pentru achiziționarea de echipamente și software specializat, lipsa personalului tehnic calificat în administrația locală, riscuri legate de protecția datelor și supravegherea excesivă și, de ce nu, posibile conflicte de interese în atribuirea contractelor pentru operarea dronelor.
Dacă această măsură va fi implementată, deplasările inspectorilor de urbanism în teritoriu vor fi limitate.
