Cum au schimbat banii UE viaţa ieşenilor? Studiu de caz: Aeroportul, această “Autostradă a Unirii” cu Europa pe calea aerului

Cu zece ani în urmă începea să se pună în mişcare cel mai mare proiect al Iaşului de la acea vreme, unul menit să lege oraşul şi regiunea din jur cu lumea. Până atunci, administraţia judeţului nu a părut interesată de o deschidere spre Europa. De altfel, cine avea de mers spre Vest putea să o facă în microbuze, autocare, ori să ia un avion din Bucureşti. De pe Aeroportul Iaşi, abia odată cu intrarea României în Uniunea Europeană, au început să zboare mai mult de 100 de mii de oameni pe an, scrie „Ziarul de Iași”.

În celelalte mari oraşe, traficul de pasageri era deja mult mai mare – triplu la Cluj-Napoca şi de şapte ori la Timişoara. De altfel, cele două aerogări din vestul ţării au atins milionul de pasageri în 2010. Iaşului i-au mai trebuit şapte ani pentru această performanţă, şi asta doar după extinderea din anii 2013-2015, prin câteva proiecte finanţate de UE. Acum, Iaşul este al doilea aeroport ca trafic din afara Capitalei, după cel din Cluj.

O realizare care, fără îndoială, în lipsa unei autostrăzi, al cărei orizont este undeva după 2030, a schimbat fără doar şi poate legătura Iaşului cu lumea occidentală, a modificat radical în judeţ industrii întregi, a propulsat domeniul IT, care nu avea nevoie de autostradă de asfalt, fiindu-i suficientă cea aeriană, într-unul de top în ţară. Dar, mai concret, a schimbat efectiv viaţa ieşenilor.

Unii spun astăzi că totul la Aeroportul ieşean a fost făcut în grabă, fără o viziune pentru investiţiile ulterioare. Dar decalajul era deja uriaş faţă de celelalte centre universitare, iar timpul nu mai avea răbdare, vorba lui Marin Preda. Cu banii din vistieria Consiliului Judeţean, recuperaţi apoi printr-un amplu proiect POIM finanţat de Uniunea Europeană, a început în vara lui 2013 construirea noii piste în lungime de 2.400 de metri. Cea anterioară avea doar 1.800 de metri, ceea ce făcea ca multe companii să evite Iaşul. De altfel, orice aterizare aici era cu emoţii, din cauza frânelor puse din scurt de piloţi.

Cum se dublează traficul de pasageri de la un an la altul

În toiul lucrărilor demarate din banii CJ Iaşi, a fost depusă şi cererea de finanţare pentru suma de 56,7 milioane de euro (pistă, terminal de pasageri, platformă şi cale de rulare). În februarie 2014, proiectul a fost declarat eligibil de catre Autoritatea de Management a Programului Operaţional Sectorial-Transport, cu posibilitatea recuperării investiţiilor din bani locali făcute deja. O mare realizare, la acea vreme. După încă trei luni, aplicaţia a fost trimisă la Bruxelles, de unde în nici 24 de ore a venit comunicatul de admisibilitate: finanţarea era asigurată prin Programul Operaţional Infrastructură Mare.

Citește materialul integral în ZDI