Exemplul prost dat de Primăria Iași e preluat la București: numele dezvoltatorilor sunt secretizate

Municipalitatea ieșeană a început secretizarea numelor persoane fizice ce dezvoltă proiecte imobiliare din luna iunie. Oficialii Primăriei au invocat atunci, cu entuziasm, noul regulament de protecție a datelor personale (GDPR) corelându-l cu o decizie a Curții Supreme care există din 2015 și care nu are nicio legătură cu actele în urbanism.

Secretizând numele persoanelor fizice, Primăria Iași încalcă legea urbanismului unde se specifică în mod clar că acestea trebuie publicate, dar Autoritatea de supraveghere în protecția datelor personale a refuzat, deocamdată, să se pronunțe tranșant pe această temă.

Acum, exemplul municipalității ieșene este preluat și de alte primării din țară. Potrivit Arenaconstruct.ro, numele dezvoltatorilor au început să fie secretizate și de alte primării: Primăria Sector 1, Primăria Capitalei și Primăria Sector 6.

Ca o pată de culoare, în entuziasmul din luna iunie a funcționarilor Primăriei de a secretiza numele din acte urbanistice au fost publicate la vremea respectivă și trei planuri urbanistice zonale care făceau referire la societăți, iar denumirea firmelor fusese secretizată. După câteva zile, funcționarii municipalității au realizat că, de fapt, regulamentul GDPR face referire strict la persoanele fizice…

Apix.ro a contactat un expert GDPR care ne-a emis următorul punct de vedere (cu ocazia asta poate află și autoritățile competente că trebuie luate măsuri în cazul primăriilor care nu respectă legea):

Utilizarea metodei de anonimizare sau pseudonimizare a numelui și prenumelui unui solicitant nu este corectă, chiar dacă acestea reprezintă atribute de identificare ale unei persoane fizice și intră sub incidența de protecție a Regulamentului (UE) 2016/679.

Conform dispozițiilor generale din cadrul Normelor metodologice din 12 octombrie 2009 de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, transparența procedurii de autorizare a executării lucrărilor de construcții, atât în ceea ce privește autorizația de construire sau desființare, cât și certificatul de urbanism se realizează prin asigurarea caracterului public al acestora, respectiv dreptul publicului de a fi informat.

În cadrul aceluiași text de lege (Normelor metodologice din 12 octombrie 2009 de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții) există prevederi exprese care explicitează modul în care asigurarea caracterului public  este garantată, și anume:

• prevederile art. 41 alin. (1), (2) statuează faptul că lista ceritifcatelor de urbansim este publică și se afișează lunar la sediul emitentului făcându-se evidențierea fiecărui imobil prin menționarea: adresei, a nr. cadastral și de carte funciară, a numelui și prenumelui solicitantului și scopul pentru care a fost eliberat actul;
• prevederile art. 55 alin. (1) coroborate cu art. 7 alin. (23) din Legea nr. 51/1990 specifică faptul că atât autorizaţiile de construire/desfiinţare împreună cu anexele acestora, cât și actele de respingere a cererii pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii, au caracter public, existând obligația de a fi puse la dispoziția publicului pe pagina proprie de internet a autorităţii administraţiei publice competente, emitentă a listelor la zi ale actelor de autoritate emise, în vederea solicitării şi obţinerii, după caz, a următoarelor informaţii:
• conţinutul autorizaţiei de construire cererii) şi al anexelor aferente, care includ toate condiţiile necesare a fi îndeplinite de solicitanţi (inclusiv numele și prenumele necesar completării) sau, după caz, conţinutul actului de respingere a cererii pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii;
• principalele motive şi considerente pe care se bazează emiterea autorizaţiei de construire sau, după caz, a actului de respingere a cererii pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii, ca urmare a examinării comentariilor şi opiniilor exprimate de public, inclusiv informaţii cu privire la desfăşurarea procesului de consultare a publicului;
• descrierea, după caz, a principalelor măsuri pentru evitarea, reducerea şi, dacă este posibil, compensarea efectelor negative majore, conform actului administrativ emis de autoritatea competentă pentru protecţia mediului.

Mai mult decât atât respectarea transparenței procedurii de autorizare a executării lucrărilor de construcții, atât în ceea ce privește autorizația de construire sau desființare, cât și certificatul de urbanism și a caracterul public al acestor informații asigură aplicabilitatea dispozițiilor art. 43² alin. (1) din Legea nr. 51/1990 în temeiul cărora orice persoană interesată, care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente potrivit legii, pentru a ataca autorizația de construire sau actul de respingere a cererii pentru autorizarea executării lucrărilor de construcții.

Redăm și textul de lege:

Art. 43²  

(1)Orice persoană interesată, care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente, potrivit legii, pentru a ataca autorizaţia de construire sau actul de respingere a cererii pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii, după caz, emise de autoritatea administraţiei publice locale competentă pentru investiţiile prevăzute la art. 43¹ alin. (1).

Art. 43¹

(1)Publicul are dreptul să participe efectiv şi din timp la procedura de autorizare a executării lucrărilor de construcţii, să se documenteze şi să transmită comentarii şi opinii autorităţilor administraţiei publice locale competente, înaintea luării unei decizii asupra cererii pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii aferente investiţiei pentru care autoritatea competentă pentru protecţia mediului a stabilit necesitatea evaluării efectelor acesteia asupra mediului.

(2)Informarea şi consultarea publicului se realizează în conformitate cu prevederile legislaţiei privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului.