Infrastructură
INTERVIU | Gabriel Budescu (CNIR): „Nu există presiuni împotriva autostrăzilor Moldovei. Doar nevoia de dezvoltare”
Directorul general al Companiei Naționale de Investiții Rutiere (CNIR), Gabriel Budescu, a vorbit, într-un interviu acordat APIX.ro, despre impactul construcției de autostrăzi în Moldova, sursele de finanțare și planurile pentru 2026. Șeful CNIR respinge ideea existenței unor presiuni politice împotriva dezvoltării infrastructurii rutiere în regiune și subliniază că beneficiile economice și sociale generate de noile autostrăzi sunt deja vizibile.
Potrivit lui Gabriel Budescu, CNIR mizează pe forța de muncă locală, pe utilizarea materialelor din producția internă și pe parteneriate cu autoritățile locale, inclusiv prin oferirea gratuită a materialelor rezultate din excavații. Pentru următorii ani, prioritatea companiei este accelerarea lucrărilor la tronsoanele din A8, care vor conecta Iașul de restul țării și vor reduce semnificativ timpii de deplasare.
„CNIR nu reacționează la presiune”
- Ați simțit vreodată o presiune din zona politică sau a mediului de afaceri ca una sau mai multe autostrăzi (A7, A8 sau A13) din Moldova să nu se construiască? Sau că acestea nu sunt investiții care trebuie tratate ca prioritare?
Nu au fost presiuni în scopul de a nu construi autostrăzi sau ca acestea să nu fie prioritare. De altfel, Compania se raportează la Strategia de implementare a proiectelor pe care o stabilește Autoritatea Tutelară (Ministerul Transporturilor și Infrastructurii), dar în același timp suntem conștienți de necesitățile pentru reducerea decalajelor de dezvoltare între regiuni.
- Cât au cântărit protestele organizațiilor civice pro-autostradă din Moldova în accelerarea acestor investiții ?
CNIR nu reacționează la presiune, ci pune în practică strategia Ministerului Transporturilor și Infrastructurii (MTI). Organizațiile civice au rolul lor în societate, definit prin Statut. La o analiză generală se poate constata că, în România există regiuni cu o dezvoltare mai bună, precum și regiuni cu densitate mai mică a drumurilor de mare viteză. Prin urmare, în aceste cazuri, nu putem considera că presiunea organizațiilor civice a avut un rol determinant în dezvoltarea rețelei de autostrăzi și drumuri expres. Pe de altă parte au fost și există ONG-uri care, într-adevăr, au contribuit și sprijinit realizarea proiectelor, dar și altele care, în realitate, le-au îngreunat sau chiar obstrucționat.
„22.000 de persoane vor lucra la sectorul montan al A8, iar alte 1.800 la drumul expres Bacău – Piatra Neamț”
- Există la nivelul CNIR vreo analiză despre cum influențează construcția unei autostrăzi economia locală pe orizontală? Spre exemplu cât din forța de muncă angajată este din zonă, câte firme locale intră în lanțurile de aprovizionare pentru construcția autostrăzii, etc? Câți bani, cu aproximație, din totalul investiției în autostradă, rămân în economia unui județ?
Pentru fiecare proiect de investiții, în cadrul Studiului de Fezabilitate se realizează o analiză cost- beneficiu, practic fezabilitatea proiectului. Deocamdată nu avem studii care să arate, în plan local, cât se multiplică sau se întoarce fiecare leu investit în infrastructură, dar este evidentă viteza de creștere a PIB-ului nominal pentru județele care beneficiază de infrastructură modernă. Tocmai din acest motiv și înțelegând importanța sprijinirii economiei locale am inclus în criteriile licitațiilor noastre acordarea unor punctaje suplimentare pentru constructorii care angajează persoane fără locuri de muncă din județele tranzitate de autostradă sau județele învecinate sau chiar utilizarea forței de muncă din sistemul peniteniciar- în mod voluntar și exclusiv pentru deținuții în regim semi-deschis-încurajând astfel incluziunea socială.
De exemplu, doar pentru secțiunea de munte a Autostrăzii Târgu Mureș-Târgu Neamț se estimează un necesar de forță de muncă de 22.000 persoane, iar pentru construirea Drumului Expres Bacău-Piatra Neamț aprox. 1.800 de persoane pe toată durata contractului. Aceleași date ne arată că, finalizarea Autostrăzii Târgu Mureș-Târgu Neamț va reduce de la aproape 4 ore la doar puțin peste două ore durata călătoriei, adică un timp mai scurt cu 40 % și evident condiții de siguranță. Pentru ruta Târgu Neamț-Iași, finalizarea celor 90 de kilometri va permite reducerea timpului de călătorie cu 40 de minute, de la aproximativ 2 ore în prezent, la puțin peste o oră. Dar alte locuri de muncă vor fi create pentru operarea și întreținerea noilor drumuri de mare viteză. Și tot pentru a sprijini comunitățile locale am decis ca surplusul de material rezultat din excavații, practic din șantiere, să fie pus gratuit la dispoziția autorităților locale pentru a-l folosi.
Nu în ultimul rând ne referim și la așa numitul lanț scurt de aprovizionare pentru a facilita utilizarea materialelor din producția internă.Infrastructura modernă este una dintre cele mai importante condiții pe care le caută investitorii care vor să înceapă un business sau să să dezvolte o nouă facilitate de producție. Predictibilitatea transportului de persoane și mărfuri, alături de timpul redus de deplasare sunt alte condiții esențiale pentru o investiție. Deschiderea unui șantier de autostradă înseamnă impact pentru industrie, producția materialelor de construcții : ciment, oțel, chiar și bitum, dar într-o mai mică măsură, unele dintre acestea fiind aduse preponderent din import. Contractele pentru cele mai grele loturi de Autostradă din România au între trei ani și jumătate și 5 ani, doar pentru lucrările efective, deci pentru marii constructori și angajații lor se poate vorbi despre o stabilitate. Totdată, ne propunem să creăm condițiile pentru readucerea în țară a românilor care lucrează pe șantierele din Vestul Europei.
„Sursa de finanțare pentru A13 urmează a fi stabilită”
- În propunerea guvernului, tronsoane din A7 și A8 ar urma să fie finanțate prin programul SAFE. Cât de optimist sunteți că Bruxelles-ul va accepta propunerea Bucureștiului? Din ce știți, mai sunt state UE care cer bani pentru autostrăzi prin programul de înarmare europeană?
În privința sursei de finanțare pentru Autostrada A8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni, vă transmitem că, împreună cu reprezentanții direcțiilor de specialitate din cadrul MTI, analizăm toate posibilele surse, în funcție de anvelopa financiară și condițiile de eligibilitate aferente fiecărui program de finanțare promovat la nivelul CE, decizia finală urmând a fi luata de către MTI, în calitate de ordonator principal de credite.
În legătură cu finanțarea proiectului „Autostrada A8 – Târgu Mureș – Târgu Neamț (Sectiunea II – Miercurea Nirajului-Leghin, loturile 1C, 1D, 2A și 2B, Sărățeni – Pipirig)” cererea de finanțare în cadrul Programului Transport 2021 – 2027, a fost elaborată și depusă de către CNIR la Autoritatea de Management din cadrul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii încă din data de 08.04.2025 în cadrul apelului PT/66/PT_P1/OP3/RSO3.1/PT_A21 – Îmbunătățirea conectivității primare rutiere – proiecte de investiții situate pe rețelele TEN-T Centrală și TEN-T Globală (inclusiv fazate si proiecte de sprijin) – Finanțare FC, aceasta fiind în prezent în evaluare.
- Cum va putea fi finanțată Autostrada Bacău-Brașov A13?
La data prezentei, Compania Națională de Investiții Rutiere derulează contractul pentru elaborarea “Studiului de Fezabilitate Autostrada A13 Brașov-Bacău”. CNIR a elaborat și transmis în data de 30.01.2025 Autorității de Management din cadrul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii solicitarea de finanțare în cadrul Programului Transport 2021-2027 FEDR, vizând etapa actuală a proiectului (elaborarea studiului de fezabilitate).
După finalizarea acestuia, Guvernul aprobă indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiții pentru proiectarea și execuția Autostrăzii A13 Brașov-Bacău, sursa de finanțare urmând să fie stabilită/indicată în cadrul actului normativ (Hotărâre de Guvern), în funcție de programele de finanțare disponibile la momentul respectiv. Programele de finanțare PNRR și SAFE, apărute suplimentar celor stabilite/aprobate în cadrul exercițiilor financiare europene clasice sunt exemple că infrastructura rutieră poate beneficia de miliarde de euro de aceea este important ca proiectele noastre să fie foarte bine pregătite și în acord cu cerințele de finanțare ale Comisiei Europene.
Care sunt prioritățile CNIR pentru 2026 în cazul autostrăzilor Moldovei
- În ce situație se află CNIR la acest moment, având în vedere că operaționalizarea Companiei s-a făcut practic în ultimii doi ani ? Vă confruntați cu probleme de personal ? CNIR a devenit pe deplin funcțională ?
Compania Națională de Investiții Rutiere a fost operaționalizată în 2023, dar a început să funcționeze efectiv din primăvara anului 2024 odată cu aprobarea primului Buget și preluarea primelor proiecte, iar în mai puțin de șase luni au fost lansate în licitație primele contracte de proiectare și execuție. În acest moment derulăm proiecte cu o valoare estimată de peste 50 de miliarde lei pentru construirea a 330 de kilometri de autostrăzi și drumuri expres respectiv aproape 400 de kilometri de drumuri de mare viteză în etapa realizării Studiilor de Fezabilitate. Doar în ultimele luni am atribuit constructorilor contracte în valoare de aprox. 22 miliarde lei. Astfel, Compania este pe deplin funcțională prin raportare la proiectele din portofoliu. Recent și Guvernul a aprobat Bugetul Companiei și așteptăm strategia Ministerului de preluare a tuturor proiectelor în decurs de 2 ani așa cum se specifică în Ordonanța 55/2016.
- Care sunt prioritățile CNIR pentru 2026?
În strategia pe termen scurt, prin raportare la portofoliul actual de proiecte punem accent pe derularea contractelor pentru primele două tronsoane ale Autostrăzii A8 Târgu Neamț (Moțca)- Iași-Ungheni. Pentru acești 56 de kilometri din A8 am prioritizat realizarea înainte de termen atât a legăturii Autostrăzii cu DN 2 și Autostrada Moldovei-A7, cât și continuitatea secțiunii III Leghin – Târgu Neamț.
De asemenea, pentru tronsonul 2 acordăm punctaj suplimentar constructorului care execută în 14 luni cei 4 kilometri de autostradă care va funcționa ca o centură a localității Podu Iloaiei unde se produc frecvent accidente și ambuteiaje. Practic, în 2026, deschiderea așteptată a secțiunii Bacău-Pașcani din Autostrada Moldovei va crește semnificativ traficul pe rețeaua de drumuri naționale spre și dinspre municipiul Iași. Strategia pe termen mediu și lung de preluare a proiectelor pe care o așteptăm de la MTI este foarte importantă în analiza și determinarea priorităților.
