O firmă dintr-un grup belgian vrea să proiecteze trenul metropolitan de la Iași

Primăria Iași a primit o singură ofertă la licitația pentru realizarea studiului de fezabilitate aferent introducerii trenului metropolitan la Iași: o asociere de firme condusă de TPF Inginerie – companie din București cu acționarat belgian. Grupul este prezent în România de peste 15 ani.

TPF are o experiență bogată în realizarea de studii similare. Printre altele, a întocmit proiecte pentru modernizarea liniei feroviare Ploiești – Focșani sau nodul intermodal București – Ilfov. În același timp, este supervizor al lucrărilor la autostrada Sibiu – Pitești, primul drum rapid care traversează Munții Carpați. La licitația de la Iași, TPF Inginerie a depus oferta alături de Atelier 3 Au Design (București) și Muzeul Olteniei.

• Citește și Iașul poate obține fonduri UE pentru centură, tren metropolitan și „smart city”

Grupul TPF activează în domeniul ingineriei în 54 de țări și numără peste 5.000 de angajați. În 2024, cifra de afaceri a subsidiarei din România a fost de 70 milioane lei, în condițiile unui profit de jumătate de milion de lei și aproape 120 de angajați. Firma din București are administratori români, belgieni și portughezi.

• Citește și Trenul metropolitan: a fost prelungit termenul pentru cererile de finanțare, Iașul poate lansa o nouă licitație

Dacă oferta TPF nu va avea probleme de ordin tehnic, contractul, cu o valoare estimată de 8 milioane lei, poate fi semnat rapid. Intenția autorităților locale este de a depune proiectul pentru obținerea unei finanțări europene nerambursabile, iar termenul este decembrie 2025.

Ce tip de intervenții vor putea fi finanțate cu fonduri UE:

• Intervenții la infrastructura de cale ferată destinată transportului feroviar metropolitan (linii de cale ferată, puncte de oprire, stații, instalații, racorduri, remiză, electrificare etc.);
• Achiziția de material rulant sustenabil pentru serviciile feroviare de transport metropolitan (rame electrice de tip regio (RE-R), cu alimentare catenară (EMU), cu hidrogen (H-EMU), cu baterii și/sau alimentare electrică de la rețea (B-EMU); locomotive electrice);
• Dezvoltare facilităților multimodale pentru transportul de pasageri cu trenul metropolitan (peroane instalații de siguranță, semnalizare și telecomunicații, căi de acces, pasaje rutiere/pietonale);
• Elaborarea documentațiilor necesare pregătirii proiectelor de infrastructură tren metropolitan (studii tehnico-economice, evaluări – eligibile doar în cadrul unor proiecte de investiții).

Cele trei segmente propuse de Asociația Metropolitană de Transport Public Iași (AMTPI), organism care va gestiona trenul metropolitan:

• Podu Iloaiei – Nicolina, traseu pe care ar urma să fie 11 stații: Podu Iloaiei (stație existentă), Dumești, Lețcani (2 stații, dintre care una existentă), Phinia (Delphi), Antibiotice, Mall Moldova, Canta, Țigarete, Gara Iași (existentă) și Nicolina (existentă).
• Nicolina – Ungheni, cu 9 stații: Nicolina, Frumoasa, Socola (existentă), Tehnoton, Vlădiceni, Holboca, Cristești (existentă), Ungheni România și Ungheni Republica Moldova.
• Nicolina – Picioru Lupului, cu 9 stații: Nicolina, Frumoasa, Piața Sudului, Fortus, Horpaz, Lunca Cetățuii (existentă), Ciurea, Picioru Lupului și Bârnova.

În studiul de fezabilitate vor fi analizate aceste stații, dar traseele pot suferi modificări la propunerea proiectantului. AMTPI a exclus linia nouă spre Aeroport din SF întrucât șansele ca proiectarea unui astfel de obiectiv să fie gata în 6 luni erau extrem de reduse. O decizie similară ar putea fi luată și în cazul pasajelor Dacia – Păcurari și cel din lungul șos. Iași – Tomești, pe aceleași considerente.

• Citește și VIDEO Trenul metropolitan Iași – varianta 2024: care sunt traseele și câți bani sunt necesari

În schimb, proiectul va avea șase componente principale: analiza infrastructurii existente, investițiile necesare în infrastructura locală de acces (noi puncte de oprire, parcări Park&Ride, pasaje pietonale denivelate sau la nivel, accesibilizarea trecerilor la calea ferată etc.) în vederea conectării cu zonele rezidențiale și infrastructuri existente, investiții în elemente de siguranță feroviară, necesarul de trenuri, construirea unei remize de cale ferată (întreținere rame) și, nu în ultimul rând, construirea de pasaje rutiere supraterane.