Propunere: „Bahluiul navigabil” să fie realizat cu bani de la PNRR

O organizație neguvernamentală susține că va propune autorităților centrale ca proiectul de amenajare a zonei de agrement în lungul Bahluiului să fie finanțat cu fonduri disponibile în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Primăria Iași a lansat studiul de fezabilitate aferent acestui proiect acum circa 6 ani, primarul Mihai Chirica prezentând machete, clipuri video și alte aspecte. Însă, în ultimii 6 ani nu s-a întâmplat nimic: proiectul a rămas doar la nivel de prezentare publică.

Propunerea ca proiectul să fie realizat cu bani prin PNRR vine de la Alianța pentru Promovarea Transportului Alternativ (APTA) Iași. APIX.ro vă prezintă mai jos comunicarea făcută de către APTA:

„La dezbaterea publică asupra Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) Implicarea Societății Civile Cum folosim experiența ONG-urilor în elaborarea PNRR?, au fost multe propuneri interesante venite din zona asociațiilor. Ne-a atras atenția în mod deosebit unul dintre proiectele propuse de Sorin Ioniță, președintele Expert Forum (EFOR), finanțarea prin PNRR a revitalizării Dâmboviței, transformarea lui dintr-un canal într-o oază de verdeață, “un râu ce nu mai divide oraşul, ci îl unește” » https://www.dambovitasmart.ro/. Studiind proiectul am găsit multe similitudini cu Bahluiul nostru, care acum arată tot ca un canal de irigare. Ne-am gândit și la pasajul suprateran propus pentru Podu Roș care ar urma să acopere exact partea centrală a râului, afectând atractivitatea zonei.

Ne-am amintit de proiectul „Amenajare arhitecturală râu Bahlui“, aflat acum în etapa de actualizare a documentației tehnice. Proiectul a fost lansat de Primăria Municipiului Iași în 2015 și presupunea construirea a patru debarcadere, trei poduri pietonale, şapte platforme belvedere, piste de alergare, pergole, microhidrocentrală. De ce ne dorim finanțarea acestui proiect prin PNRR? PNRR pune accentul pe reformă, pe transformarea orașelor în vederea tranziției către o economie verde. Iașul se confruntă cu problema marilor așezări urbane – poluarea – fiind și în procedură de infringement. În anii 50-60 orașele au folosit albiile râurilor centrale pentru a fluidiza traficul, construind axe de transport auto rapide. Ultimii ani au schimbat însă perspectiva, valorificând albiile, creând un întreg ecosistem urban. De exemplu, Parisul a pietonalizat un mal al Senei iar orașe precum Siegen sau Seul au demolat infrastructura auto construită peste râurile lor. Din acest punct de vedere, noi suntem încă în secolul trecut. Se înscrie în Obiectivul 11: Orașe și Comunități Durabile (Agenda 2030). Suma ar permite organizarea unui concurs internațional de proiecte suficient de atractiv cât să obținem o transformare a Bahluiului care să genereze capital. Iașul ar putea deveni astfel un exemplu de bună practică la nivel european. Vom înainta executivului și ministerului propunerea ca Iașul să profite de șansa de a-și construi un culoar verde, o “inimă ecologică” în centru” – APTA.