Propuneri buget Iași 2020/Tramvaiele să treacă printr-o boltă de vegetație pe str. Pădurii

Primăria a lansat, zilele trecute, dezbaterea publică legată de proiectele care ar trebui să fie incluse în bugetul local pe anul în curs. Din experiența anilor trecuți, vă putem spune că, de obicei, municipalitatea se pliază pe acele propuneri pe care însăși instituția, a se citi primarul Mihai Chirica, le-a agreat anterior. Astfel, alte propuneri nu prea ajung pe agenda publică. Apix.ro vă prezintă un set de proiecte gândite de un ieșean, dar neglijate anterior de Primărie. Spunem neglijate întrucât acestea au fost trimise și factorilor decizionali din cadrul municipalității, dar pare că nu au primit vreun răspuns.

Lista proiectelor primite de la cititorul Apix.ro (încurajăm cititorii să ne trimită propriile propuneri legate de bugetul local, fie la adresa de mail apix.ro@gmail.com, fie prin intermediul formularelor de contact disponibile pe site; noi promitem că le punem pe masa șefilor Iașului):

Iași – oraș verde și curat:

• o măsură cu mare impact la public ar fi emiterea unui act administrativ la nivel local pentru firmele cu parcări și clădiri care ocupă suprafețe mari – exemple: Dedeman, Kaufland, Lild, Leroy, Practicker, Selgros, Continental, Carrefour, E-gros etc.: copaci la fiecare 2 locuri de parcare, acoperișuri verzi („suprafața totală care ar rezulta din împădurirea acestor parcări + grădinile suspendate de pe acoperișuri ar echivala cu un cartier complet împădurit”; „deși este posibil ca investitorii să fie deranjați, impactul poate fi atenuat prin realizarea unui proiect cu fonduri europene pentru achiziționarea de arbori maturi – asemeni celor de la Palas Iași – și prin facilități oferite pentru ușurarea întregului proces”; „se pot, de asemenea, consulta și experții în peisagistică pentru stabilirea tipului de arbori pe fiecare zonă”; „o altă variantă ar fi oferirea de avantaje acestor firme (reducere impozit, diverse facilități etc.) dacă acceptă acest plan” – spune cititorul Apix.ro.
• un filtru pentru râurile Iașului
• stații de transport public cu acoperiș verde
• achiziționarea terenului de la fosta fabrica Nicolina și realizarea unui mare parc public, asemeni Copoului (ex. Parcul englezesc din Munchen, Central Park din New York, Hyde Park din Londra, parcurile din Kiev etc.), fără clădiri de birouri și alte construcții. Natură curată.

„Parcurile existente sunt deja supraîncărcate cu oameni, și orice demers în acest sens ar avea un succes enorm. În strategia de dezvoltare urbană 2015 – 2030, este menționat faptul că unele zone din oraș nu au la dispoziție parcuri/grădini de mari dimensiuni în apropiere. O investiție de 45 milioane euro ar fi amortizată prin plata, în 5-6 ani, a 10 lei pe lună de fiecare ieșean. Dacă propunerea nu este realistă, se pot face alte încercări de realizare a unui parc public de dimensiuni considerabile. Zonele laterale ale pasajului Octav Băncilă (Țigarete și terenul folosit în trecut de o firmă de combustibili) pot deservi cu brio locuitorii din Alexandru cel Bun, Dacia sau Canta. Terenul de la Țigarete poate fi curățat de clădirile fără valoare arheologică. În Vest se practică des integrarea fabricilor vechi și a clădirilor în cadrul unor parcuri (Ex: Klenze Park Ingolstadt, Germania)”, arată Cătălin Bamburic, în mailul trimis redacției.

• acțiuni intense de împădurire în Iași și în Zona Metropolitană în care să fie implicați elevi, studenți, bugetari, angajați din mediul privat, deținuți, asistați social, persoane casnice etc. EXEMPLU
• traseul tramvaiului în zona Pădurii să fie făcut printr-o boltă de vegetație
• zona verde începând cu pasajul subteran de la Frumoasa până în zona Bazarului poate fi exploatată și transformată într-un parc public clasic – alei, bănci, copaci, râu, pistă de alergat/biciclete – de mari dimensiuni

Campanii – creșterea numărului și calității locuitorilor orașului

• încurajarea și întărirea mișcării Pro Vita la Iași
• campanii de informare în școli – preventive

Tren urban, pasarele, împrejmuire corespunzătoare a zonei de cale ferată:

• în contextul unui trafic foarte încărcat pe bld. Poitiers și Nicolina, o înțelegere cu CFR pentru a introduce trenuri urbane la orele relevante (7:00 – 9:30 și 16:30 – 18:00) ar fi binevenită. „Trenurile să circule pe ruta Ciurea – Socola, neapărat cu stații la CUG 2 (preluare călători pentru centru) și Continental (aici vine o bună parte dintre cei care încarcă traficul pe Poitiers). O altă rută ar fi Valea Lupului – Socola (tot cu stație la Continental), Valea Lupului – Ciurea. Frecvența să fie din 15 în 15 minute pe parcursul a 1h 30 minute, apoi mai rar. Se poate încerca un experiment de 2-3 luni. Eventual, cu niște trenuri decente, prețuri accesibile (similare CTP zona 2) pentru a atrage clienți”, se arată în mailul primit la redacție.
• revitalizarea, prin fonduri europene, a liniilor de cale ferată pe raza Iașului. Germania are, pe anumite trasee, linii realizate cu o tehnică ce permite reducerea zgomotului. Acest aspect ar crește și valoarea terenurilor aflate în preajmea liniilor și o mai mare căutare a locuințelor în zonele respective. „O scrisoare deschisă din partea Primăriei către Ministerul Transporturilor pentru împrejmuirea corespunzătoare a liniilor de cale ferată din oraș (eventual cu panouri fonice, înalte) cred că trebuie să fie ceva prioritar în acest sens. Nu am numărat efectiv, însă numărul crucilor de pe marginea căii ferate din cauza accidentelor și sinuciderilor se ridică la câteva zeci. Doar în zona în care locuiesc (Nicolina) au fost 3 accidente mortale sau sinucideri în ultimii 2 ani. Împiedicarea de a duce la capăt un gând de sinucidere prin intermediul împrejmuirii riguroase a căii ferate (următorul gând firesc fiind un pas înapoi și o eventuală renunțare a celui în cauză), ar putea salva multe vieți. De asemenea, identificarea zonelor de tranzit intens peste calea ferată și realizarea unui proiect pentru construirea câtorva pasaje/pasarele ar preveni o mulțime de accidente”, spune ieșeanul.
• clădirea veche din curtea Jandermeriei (din Poitiers) ar putea fi dată în grija Bisercii, a parohiei din cartier spre administrare în vederea realizării unei grădinițe, unei cantine sau unui centru pentru sărăcii din parohie pe care nu îi poate îngriji nimeni și sunt găsiți morți în casă, înghețați etc.

Muzeul satului – sugestii de amplasament

• malul sud-vestic al Lacului Aroneanu, cu plantarea unor arbori
• malul nordic al Lacului Ciric 2 sau malul Lacului Veneția
• zona Breazu
• zona Rosetti (partea de nord-est a Copoului)

„De preferat ar fi o zonă în preajma unei ape. Recent, m-am întors din Germania pentru un praznic la țară, în comuna bunicilor. Vă mărturisesc faptul că am simțit mai multă odihnă și bucurie decât în grăbita și hiper-tehnologizată țară europeană. Dacă dispariția completă a satului românesc cu a sa unicitate nu poate fi oprită, măcar minima conservare a unui mic colț al neuitării sale, din care ne-am putea adăpa periodic, cred că ar putea fi realizată. Orașe mai mici și fără pretenții culturale precum cele ale Iașului au deja un asemenea muzeu. Nu știu dacă subiectul a mai fost deschis în trecut. În cer iertare dacă vin cu idei deja dezbătute”, spune ieșeanul.

Un memorial al comunismului

„Până la realizarea, de la zero, a unui memorial al comunismului la Iași, s-ar putea folosi câteva locuri temporare:

• casa aflată la intersecția dintre străzile George Enescu și Cuza Vodă – fost sediu PNȚCD, încăperea ovală centrală ar putea fi transformată, asemeni camerei 4 spital Memorial Pitești, într-o capelă dedicată victimelor Revoluției, Sfinților și Martirilor uciși în închisorile și lagărele comuniste; s-ar cuveni și reabilitarea și punerea în valoare a spațiului din fața clădirii
• parcul din spatele cinema Republica
• Muzeul Municipal
• exponatele pot porni de la expoziția cu eventuale modificări în design-ul actual

„Oraşul Chişinău are, să nu uităm, o secţie dedicată comunismului în cadrul Muzeului Naţional de Istorie al Basarabiei. Cultura memoriei în cazul Holocaust-ului, cu a sa “Never forget”, ar trebui să ne inspire în demararea unui astfel de proiect cu privire la originile, la victimele, dar şi la rezistenţa împotriva comunismului. Regimurile comuniste au produs mai multe victime decât cele două războaie mondiale la un loc, iar ma­joritatea crimelor au fost făcute pe timp de „pace” (cu excepţii nota­bile). Comuniştii au avut la dispo­ziţie mult mai mult timp pentru a comite crimele, „în linişte”, dar şi ca să îşi acopere urmele. Rolul esenţial, însă, ar fi înţelegerea rădăcinilor adânci ale acestui fenomen şi metamorfozele sale contemporane de către toţi supravieţuitorii şi de către toţi cei care ne vor urma. Poate introducerea în programa şcolară locală a unor vizite periodice la acest memorial ar reprezenta un plus pentru tinerii ieşeni.Sediul ar putea găzdui, pe lângă un muzeu, şi cursuri, prelegeri, vizionări de filme tematice şi slujbe periodice pentru comemorarea celor pieriţi în timpul acestui regim. Aş dori să vă aşez la inimă cuvintele lui George Orwell: ‘Cine controlează trecutul controlează viitorul, cine controlează prezentul controlează trecutul‘. E o miză ce justifică ignorarea, tergiversarea şi războiul total împotriva Memoriei. Pe care o putem recupera şi consolida împreună…”, spune ieșeanul.