Recesământ 2021: principalele informații și concluzii din Iași [grafice și tabele]

Rezultatele provizorii ale Recensământului Populației și Locuințelor runda 2021 (RPL2021) arată o populație rezidentă a județului Iaşi de 760,8 mii persoane (760.774 persoane), în scădere cu 11,6 mii locuitori (11.574 persoane) față de recensământul precedent (octombrie 2011).

Majoritatea populației rezidente este de sex feminin (386,4 mii, reprezentând 50,8%) și trăiește în mediul rural (429,4 mii, reprezentând 56,4%), arată Direcția Județeană de Statistică (DJS), într-o informare de presă. Din punctul de vedere al mărimii populaţiei rezidente, judeţul Iaşi se situează pe locul 2 în ierarhia judeţelor (după municipiul Bucureşti). Prezentăm mai jos datele puse la dispoziție de DJS Iași.

• Citește și Aproape 60% din populația județului Iași trăiește în zona metropolitană

Fenomen de îmbătrânire a populației rezidente din țară

Fenomenul de îmbătrânire s-a accentuat, vârsta medie a populației rezidente pentru județul Iaşi crescând la 39,2 ani (față de 38,1 ani la RPL2011). Față de vârsta medie pe țară (de 42,4 ani), vârsta medie a județului nostru este mai mică cu 3,2 ani. În ierarhizarea județelor după vârsta medie la RPL2021, județul Iaşi se plasează pe locul 2 (după județul Ilfov).

În cadrul Regiunii Nord-Est din care face parte și județul nostru, vârsta medie este de 40,8 ani, județul nostru poziționându-se pe primul loc, ca fiind județul cu vârsta medie cea mai mică.

Raportul de dependențǎ demograficǎ pentru județul Iaşi are valoarea de 59,1 persoane tinere şi vârstnice la 100 persoane adulte, mai mare decât raportul de dependențǎ demograficǎ la nivel național de 55,5 persoane tinere și vârstnice la 100 persoane adulte.

Indicele de ȋmbǎtrȃnire demograficǎ pentru județul Iaşi are valoarea de 83,2 persoane vȃrstnice (de 65 de ani şi peste) care revin la 100 persoane tinere (sub 15 ani), mai mic decȃt indicele de ȋmbǎtrȃnire demograficǎ la nivel național ce ȋnregistreazǎ valoarea de 121,2 persoane vȃrstnice (de 65 de ani şi peste) care revin la 100 persoane tinere (sub 15 ani).

Figura 2. Piramida Vârstelor – Populația rezidentă a județului Iași, pe grupe de vârstă și sexe, rezultate provizorii RPL2021

Structura pe localități a populației rezidente din jud. Iași

În ultimii zece ani, între cele două recensăminte, majoritatea județelor au scăzut ca dimensiune sub aspectul numărului de locuitori (39 din 42 de județe, inclusiv municipiul București). În aceeași categorie se încadrează și județul nostru.

Tabel 1. Localitățile cu cele mai mari creșteri, respectiv cele mai mari descreșteri ale populației rezidentela 1 decembrie 2021 din județul Iaşi față de recensământul din anul 2011, rezultate provizorii RPL2021

Referitor la municipii, orașe și comune, în cadrul județului Iaşi, localitățile care au câștigat cel mai mare număr de locuitori între cele două recensăminte sunt : comuna Miroslava care a ajuns la o populație de 28.534 persoane (cu 16.576 persoane mai mult decât în 2011), comuna Valea Lupului cu o populație rezidentă de 14.510 persoane (cu 9.528 persoane mai mult decât în 2011) și comuna Ciurea cu o populație rezidentă de 17.254 persoane (cu 5.614 persoane mai mult decât în 2011). Ierarhia se modifică dacă ne referim la creșteri în valori relative. Astfel, comuna Valea Lupului și comuna Miroslava au crescut cu 291,2% față de 2011 ajungând la o populație de 14.510 locuitori, respectiv 238,6% ajungând la o populație de 28.534 locuitori).

Localitățile din județul nostru cu cele mai mari scăderi în valori relative înregistrate în decursul ultimului deceniu sunt comuna Hǎlǎuceşti (4053 locuitori, –26,9% față de populația din 2011) și comuna Alexandru I. Cuza (2133 locuitori, –26,8% față de populația din 2011).

Comuna cea mai mică din județ este comuna Cucuteni cu numai 1.103 locuitori (în scădere față de RPL2011 când s-au recenzat 1.244 locuitori). La recensământul precedent, cea mai mică a fost tot comuna Cucuteni cu 1244 locuitori.

Cea mai mare comună din județ este comuna Miroslava care a crescut față de RPL2011 cu 16576 persoane. La recensământul precedent, cea mai mare a fost comuna Holboca cu 11.971 locuitori care, la recensământul din 2021 a înregistrat o creștere, ajungând la 13.697 locuitori.

Orașul Podu-Iloaiei este orașul cel mai mic din cadrul județului (8.992 locuitori față de 9.573 locuitori în 2011). Municipiul Iaşi, reședință a județului în care locuim, are o populație rezidentă de 271.692 persoane, mai mică decât în urmă cu zece ani, cu 18.730 persoane.

Structura etnică și confesională a populației rezidente a României

La RPL2021, înregistrarea etniei, limbii materne și a religiei s-a făcut pe baza liberei declarații a persoanelor recenzate. Pentru persoanele care au refuzat să declare aceste trei caracteristici, precum și pentru persoanele pentru care informațiile au fost colectate indirect din surse administrative, informația nu este disponibilă pentru aceste trei caracteristici. Ca urmare, structurile prezentate în continuare pentru cele 3 caracteristici etno-culturale sunt calculate în funcție de numărul total de persoane care și-au declarat etnia, limba maternă și respectiv religia și nu în funcție de numărul total al populației rezidente.

Informația privind etnia a fost disponibilă pentru 626,6 mii persoane (din totalul celor 760,8 mii persoane care formează populația rezidentă a județului Iaşi). S-au declarat români 613,6 mii persoane (97,9%). Populația de etnie romă înregistrată la recensământ a fost de 9.964 persoane (1,6%), iar numărul celor care s-au declarat Ruși-Lipoveni a fost de 1.495 persoane (0,2%).

Potrivit liberei declarații a celor 625,9 mii persoane care au declarat limba maternă, structura populației din județul Iaşi după limba maternă se prezintă astfel: pentru 98,9% limba română reprezintă prima limbă vorbită în mod obișnuit în familie în perioada copilăriei. Limba romani a reprezentat limba maternă pentru 5.023 persoane (0,8%), iar limba rusă pentru 800 persoane (0,1%).

Structura confesională a fost declarată de 620,2 mii persoane din totalul populației rezidente a județului Iaşi arată că 91,6% dintre persoanele care au declarat religia sunt de religie ortodoxă; 4,7% s-au declarat de religie romano-catolică, 0,8% de religie penticostală, iar 2,9% alte religii.

Figura 3. Structura populației a județului Iași pe principalele religii declarate, rezultate provizorii RPL2021

Structura populației rezidente din jud. Iași pe stări civile

Din populația rezidentă a județului, 345.992 persoane (45,5%) au starea civilă legală de căsătorit(ă). Sunt căsătoriți 172,6 mii bărbați și 173,4 mii femei. Nu au fost niciodată căsătorite 323.681 persoane (42,5%), din care 52,2% bărbați și 47,8 % femei.

Figura 4. Structura populației din județul Iași după starea civilă, rezultate provizorii RPL2021

Persoanele văduve reprezintă 4,3% din totalul populației rezidente a județului, cu discrepanțe pe sexe: 19,2% bărbați și 80,8% femei.

Structura după nivelul de instruire absolvit

Din totalul populației rezidente a județului Iaşi, 39,1% au nivel mediu de educație (postliceal, liceal, profesional, învățământ complementar sau de ucenici), 44,7% nivel scăzut (preșcolar, primar, gimnazial sau fără școală absolvită) și 16,2% nivel superior. Din punctul de vedere al ponderii populaţiei rezidente cu nivel superior de educație, judeţul Iaşi se situează pe locul 9 în ierarhia judeţelor.

Figura 5. Structura populației județului Iași după nivelul de educație, rezultate provizorii RPL2021

Structura populației după nivelul de educație absolvit în județele din regiunea Nord-Est.

Figura 6. Structura populației pe județele regiunii Nord-Est, după nivelul de educație

Structura populației județului Iaşi după nivelul de educație absolvit diferă pe cele două sexe și se prezintă astfel: nivelul superior de învățământ a fost absolvit de 44,3% bărbați și 55,7% femei, nivelul mediu de învățământ (postliceal, liceal, profesional, învățământ complementar sau de ucenici) a fost absolvit de 51,8% bărbați și 48,2% femei, iar nivelul scăzut de educație a fost absolvit de 48,7% bărbați si 51,3% femei.

Structura populației după statutul activității curente

Populația activă a județului Iaşi este de 311,9 mii persoane, fiind compusă din 290,6 mii persoane
ocupate și din 21,3 mii șomeri. Populația inactivă cuprinde 448,9 mii persoane din care pensionarii și beneficiarii de ajutor social (întreținuți de stat sau de alte organizații) reprezintă o treime (33,1%), iar elevii și studenții mai mult de o treime (37,5%).

Din punctul de vedere al ponderii populației ocupate în populaţia rezidentă a județului, judeţul Iaşi se
situează pe locul 19 în ierarhia judeţelor. Din punctul de vedere al ponderii populației șomere în populaţia rezidentă a județului, judeţul Iaşi se situează pe locul 24 în ierarhia judeţelor.

Datele complete și finale vor fi făcute publice, etapizat, în perioada mai-decembrie 2023.

RPL2021 a fost al 13-lea recensământ din istorie și primul din România organizat integral în format digital. Întregul proces al colectării datelor s-a desfășurat cu asigurarea confidențialității și protecției depline a informațiilor.

Institutul Național de Statistică împreună cu structurile sale teritoriale mulțumesc populației României care a participat în număr foarte mare la procesul de recenzare. Această acțiune s-a desfășurat în condiții optime cu sprijinul Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS) care a oferit suportul tehnic și operațional. Recensământul s-a bucurat și de sprijinul activ al Ministerului Afacerilor Interne (MAI) precum și de cel al primăriilor.

Precizări metodologice

RPL2021 s-a realizat în conformitate cu recomandările Conferinței Statisticienilor Europeni pentru runda 2020 a recensămintelor populației și locuințelor și ale Regulamentului (CE) nr. 763/2008 al Parlamentului European și al Consiliului privind recensământul populației și locuințelor. Prin regulamentele europene de implementare, pentru runda 2021, a Regulamentului nr. 763/2008 s-au actualizat aspecte precum: anul de referință al recensământului, programul datelor și metadatelor statistice, specificațiile subiectelor, dezagregările subiectelor, formatul tehnic al transmiterii datelor, modalitățile de realizare și structura raportului de calitate.

Conform acestor recomandări, populația rezidentă a României include:

• persoanele de cetățenie română, străină sau fără cetățenie cu reședința obișnuită⁵ în România;
• persoanele cu cetățenie română care sunt membri ai personalului misiunilor diplomatice și oficiilor consulare ale României în străinătate, membrii forțelor armate naționale staționate în restul lumii, personalul național al bazelor științifice naționale stabilite în afara teritoriului geografic al țării, persoanele de cetățenie română care sunt membri ai echipajelor navelor de pescuit, altor nave, aeronave și platforme plutitoare operând parțial sau în întregime în afara teritoriului economic.

Conform definiției internaționale, nu s-au cuprins în populația rezidentă a țării:

• persoanele de cetățenie română, străină sau fără cetățenie cu domiciliul în România plecate în străinătate pentru o perioadă de cel puțin 12 luni sau cu intenția de a rămâne în străinătate o perioadă de cel puțin 12 luni: la lucru, în căutarea unui loc de muncă, la studii, în interes de afaceri etc. (persoane plecate pe perioadă îndelungată);
• persoanele de cetățenie străină sau fără cetățenie venite în România pentru o perioadă mai mică de 12 luni (persoane temporar prezente).

Nu au făcut obiectul recensământului și nu au fost înregistrate la recensământ următoarele categorii de populație: persoanele care nu dețin cetățenie română din cadrul reprezentanțelor diplomatice, consulare și comerciale sau al reprezentanțelor organizațiilor internaționale și nici membrii familiilor lor, personalul forțelor armate străine, personalul flotei comerciale navale și aeriene – cetățeni străini, care la momentul de referință al recensământului se află temporar pe teritoriul țării.

Au făcut obiectul recensământului, dar nu au putut fi înregistrate în chestionarele individuale următoarele
categorii de persoane: persoane care au refuzat explicit sau tacit recenzarea, care nu au vrut să se auto-recenzeze și nici să primească vizita recenzorului (populație necontactată).

Procentajul persoanelor care nu s-au recenzat (fie prin autorecenzare, fie prin intermediul recenzorului) până la finalul zilei de 31 iulie 2022, ultima zi de recenzare, a fost de 4,8% din totalul populației rezidente de 19,05 milioane persoane.

După încheierea perioadei de colectare a datelor, conform art. 22 din O.U.G nr 19/2020, s-a realizat „asigurarea completitudinii datelor individuale privind persoanele” pentru circa 1 milion de persoane. Aceasta s-a realizat „prin imputare prin metode statistice, din surse statistice și administrative, pentru acele unități statistice pentru care nu există un formular completat cu date, în conformitate cu metodologia prevăzută la art. 9 alin. (4).” Metodologia de imputare statistică aplicată pentru recensământ a fost aprobată în iulie 2021, de către Comisia Centrală pentru Recensământul Populației și Locuințelor (CCRPL2021).