Iașul din arhive
Reconstrucția Pieței Unirii: de ce a fost scoasă calea de rulare pentru tramvaie care trecea prin centrul pieței? [ep. 1]
APIX.ro continuă campania „Iașul din arhive” cu trei episoade dedicate reconstrucției Pieței Unirii de la începutul anilor ’60. Anul acesta, Primăria Iași a resuscitat proiectul de modernizare și intenția este să se intervină în anii următori cu lucrări de modernizare.
În primul episod dedicat reconstrucției Pieței Unirii prezentăm câteva schițe, imagini și machete cu sistematizarea zonei. În celelalte două episoade, vom prezenta detalii despre modul în care au fost realizate mozaicurile și, respectiv, blocurile de locuințe.
După cum se știe, centrul Pieței Unirii era tranzitat de o cale de rulare pentru tramvaie, iar unul dintre motivele pentru care a fost scoasă această linie poate fi surprinzător: zgomotul. Așa cum putem afla din Revista „Arhitectura”, într-un articol scris în anul 1963 chiar de autorii sistematizării, intenția arhitecților a fost să transforme Piața Unirii într-un „ansamblu civic al zonei de locuit” sau „piață rezidențială”, după cum se spune în articolul citat. Un alt motiv a constat în diferența de nivel (7 metri) între Piață și bld. Dimitrov (actualul bld. Independenței). Imaginile de mai jos au fost preluate din revista menționată.
- Citește și FOTO Schița inițială a „cvartalului 23 August” din Copou: 472 de apartamente în 16 blocuri
Prezentăm, mai jos, un fragment din articolul publicat în Revista „Arhitectura” în anul 1963, scris de prof. arh. G. Gusti și arh. Gh. Hussar, ultimul fiind șeful de proiect:
„În vederea îndepărtării zgomotului străzii, s-a propus scoaterea transportului în comun din perimetrul pieţei şi transferarea lui pe arterele limitrofe; pentru aceasta s-a preconizat ca legătura dintre str. Cuza Vodă şi viitoarea magistrală Gh. Dimitrov să se facă pietonal, transportul în comun efectuîndu-se în viitor pe traseul restructurat al actualei străzi Banu. Pentru verificarea posibilităţilor tehnice de realizare a acestei propuneri, s-a elaborat un studiu preliminar de sistematizare şi de lucrări inginereşti. O altă caracteristică care a înlesnit soluţionarea desfiinţării legăturii carosabile dintre cele două artere magistrale viitoare – Ştefan cel Mare şi Gh. Dimitrov, şi care a particularizat de altfel cadrul interior al pieţei, a fost relieful terenului; astfel, între actuala str. Gh. Dimitrov şi str. Cuza Vodă, terenul prezintă o declivitate de circa 7,00 m, ceea ce a creat posibilitatea de a se realiza legătura dintre piaţa propriu-zisă şi artera din amonte printr-o esplanadă alcătuită din terase denivelate, legate prin trepte, esplanadă al cărui prospect a fost determinat de gabaritele stabilite pentru construcţiile ce-i fac front.
Spaţiile verzi preconizate au fost stabilite de jur împrejurul construcţiilor de locuinţe, care formează cadrul arhitectural al pieţei, astfel încît, pe lîngă spaţiul de agrement, să se creeze şi microclimatul necesar procesului de desfăşurare a vieţii locuitorilor; prin proiectele elaborate s-a asigurat ca toate accesele în clădirile de locuinţe să se facă din spaţiile verzi înconjurătoare şi nu de pe stradă, ceea ce oferă totodată şi posibilitatea realizării unor spaţii comerciale, la parterul blocurilor de locuinţe, cu fronturi continue de vitrine şi neîntrerupte de intrări cu alte funcţiuni.
Posibilitatea de cuprindere din cadrul ansamblului pieţei a peisajului înconjurător al oraşului, precum şi aceea de integrare a volumelor arhitecturale ale pieţei în silueta generală a oraşului, a fost rezolvată prin amplasarea celor trei clădiri înalte în frontul sud-vestic, permiţînd cuprinderea peisajului preorăşenesc al laşului. Ansamblul pieţei va putea fi astfel integrat ca un factor activ în compunerea siluetei oraşului, ţinînd seama că cele 3 clădiri înalte marginale vor fi dominate de construcţia viitorului hotel, care va fi amplasat central, pe a doua terasă a pieţei.
În ceea ce priveşte asigurarea unei înfăţişări estetice, corespunzătoare rolului pieţei, a fost studiată compoziţia întregului spaţiu liber, în concordanţă cu volumele arhitecturale şi cu fluxul circulaţiilor. Astfel, s-a trecut la realizarea unor amenajări complexe, constituite din spaţii verzi intercalate printre dalaje decorative, oglinzi de apă şi fîntîni arteziene, cu preocuparea ca spaţiile libere, ce formează piaţa propriu-zisă, să reprezinte partea de recepţie a ansamblului”. [sursa: Revista „Arhitectura”, 1963, pag 210 – 231]
- Sistematizarea Pieţei Unirii din laşi îi are ca autori pe arhitecţii Gh. Hussar (şef proiect complex), Rodica Grozea, H. Hudiţă și coautori pe arhitecţii Lidia Ghelman, G. Morariu și M. Bucurescu. La proiect au mai contribuit colaboratorii ing. A. Bowerman (rezistență și drumuri), inginerii V. Guţu, N. Draganovici (sistematizare verticală), alături de sculptorul Olga Porumbaru, pictorul Gh. Şaru şi arh. Gh. Hussar (autorii decorațiilor în mozaic ale pavimentului pieței), conform Revistei „Arhitectura”.
