Rușinea Iașului: puncte insalubre funcționează ca „autogări”/Când vom avea o autogară modernă?

Iașul, un oraș cu peste 400.000 locuitori și peste 20.000 de navetiști zilnic, nu dispune de o autogară modernă care să asigure o mobilitate eficientă a persoanelor. Primăria Iași a ratat finanțarea în perioada 2007 – 2013 (proiectul a fost depus târziu), iar în perioada 2014 – 2020 nici nu a fost luat în considerare. Proiectul pare acum abandonat, iar cetățenii au la dispoziție mai multe puncte insalubre care se pretind a fi autogări.

Un exemplu în acest sens este „autogara” Vest din Păcurari.

„Această locație poate fi orice, numai autogară nu! O rușine pentru Iași și Primarul orașului. O locație mizerabilă, fără baie. Baia este la două blocuri distanță”, este un review publicat pe Google de către un utilizator acum câteva săptămâni.

În general, review-urile făcute de restul persoanelor, și nu sunt deloc puține, subliniază aceeași stare de fapt: cetățenii reproșează în principal mizeria și lipsa de organizare. (citește mai multe review-uri)

Cea mai cunoscută autogară din Iași este cea de la Vama Veche – Transbus Codreanu. „Autogara principală de autobuze pentru liniile externe. Reunește mai multe companii de transport interurban cu rute către județele din apropiere, către principalele orașe din România (Brașov, București, Constanța etc.) și Republica Moldova (Chișinău, Bălți). Nu are sală de așteptare corespunzătoare, cameră de bagaje, toaletă… există, dar nu intrați acolo”, este un review recent, publicat pe Google.

„Un mic dezastru, cu un echilibru propriu. dacă crezi că ești în România este normal, dacă crezi că ești în Europa, este un gunoi”, spune un alt cetățean.

Și în cazul acestei autogări sunt destule review-uri care arată condițiile precare existente. (citește mai multe review-uri)

La aceste două puncte principale se adaugă tot felul de zone de unde pleacă autobuze sau microbuze pe trasee din județ: ele sunt împrăștiate în tot orașul, iar pentru a identifica cu exactitate o rută și care sunt stațiile de oprire, un utilizator trebuie să depună o muncă asiduă de cercetare pe internet.

Acesta este o altă problemă: nicăieri nu există o centralizare a tuturor rutelor, fie ele în județ, fie ele în afara județului, cu informații despre stații, ore de plecare etc. Despre o aplicație mobilă nici nu poate fi vorba. Toate aceste aspecte arată cât de rudimentar este transportul din municipiu spre alte zone, lipsa de implicare a autorităților locale și județene fiind principala cauză.

De-a lungul timpului, au fost mai multe propuneri de amplasamente pentru amenajarea unei autogări moderne:

• autobaza CTP din Tudor Vladimirescu (propunere a Primăriei)
• zona triajului CFR de la Gara Mare (propunere introdusă de arhitecții care au realizat Planul Urbanistic General)
• zona depoului CTP de la Gară (idee vehiculată în rândul societății civile)

„[Trebuie construită, n.r.] o autogară centrală de mari dimensiuni pentru rutele interne (metropolitane, judeţene, interjudeţene şi naţionale) şi internaţionale. Astfel, coordonarea reţelelor transportatorilor privaţi se va face unitar, fără suprapuneri orare şi de traseu. Amplasamentul unei astfel de dotări care să cuprindă şi comerţ, cazare şi alte servicii, ar putea fi datorită dimensiunilor, în zona triajului CFR Gara Centrală, formând cu aceasta un sistem intermodal de transport cu o arhitectură reprezentativă”, se arată în noul PUG al Iașului care (încă) se află în avizare.

Pe lista scurtă ar mai putea intra și un alt amplasament care, până acum, nu a fost luat în considerare: șes Bahlui, acolo unde, recent, Primăria Iași a câștigat lupta în instanță cu Miroslava pentru ca toate cele 500 ha să fie pe teritoriul administrativ al municipiului și nu al comunei limitrofe.

Terenurile sunt în mare parte private, în proprietate publică fiind peste 55 hectare. În perspectiva realizării unei extinderi a căii de rulare pentru tramvaie pe ruta Dacia – ERA și existența stației CTP de la ERA (autobuze) se pot crea premisele pentru amenajarea unei autogări în zonă: departe de traficul aglomerat din oraș și aproape de drumul european, centura de trafic greu și viitoarea centură de trafic ușor (Uricani – Dacia – Nicolina).

Până acum, deși a trecut ceva timp de la momentul în care a intrat în proprietatea terenurilor, Primăria Iași nu a prezentat un plan de dezvoltare sau o viziune pentru viitorul șesului Bahlui.

De remarcat că în prima versiune a Programului Operațional Regional 2021 – 2027, pe axa prioritară 4 nu este exclus ca un obiectiv ca o nouă autogară să fie finanțabil.

„Dezvoltarea unei mobilități naționale, regionale și locale durabile, reziliente în fața schimbărilor climatice, inteligente și intermodale, inclusiv îmbunătățirea accesului la TEN-T și a mobilității transfrontaliere”, este principalul obiectiv al AP 4.

Necesarul de finanțare pentru o nouă autogară era estimat, acum mai bine de 10 ani, la circa 20 milioane euro. Nu e clar câți bani ar fi necesari acum, atât timp cât de documentația făcută de Primăria Iași s-a ales praful, iar o altă inițiativă de a realiza o autogară modernă nu a existat.