SCHIȚE Restricții de construire în jurul Mănăstirii Galata: zona intră în regim protejat

În zona din jurul Mănăstirii Galata vor fi impuse restricții de construire. Planul urbanistic zonal (PUZ) a ajuns în faza de consultare publică: pe o suprafață de peste 15 hectare, ce include atât terenuri publice, cât și private, vor fi impuse limite clare privind construcțiile. Studiile au fost întocmite de firma ieșeană Arc Design și urmează să fie incluse în viitorul Plan Urbanistic General (PUG).

Zona a fost împărțită în cinci subzone, fiecare cu reglementări distincte privind dezvoltarea urbană. În vecinătatea imediată a mănăstirii, va fi instituită o interdicție totală de construire pe o rază de 40 metri, inclusiv în direcția cimitirului din apropiere.

• Citește și SCHIȚE Cum a fost delimitată urbanistic zona protejată Trei Ierarhi: 44 ha unde vor fi instituite diverse restricții

Care au fost etapele de dezvoltare a zonei

• sec. XVI: Etapa I de dezvoltare – Mănăstirea Galata cu incinta și anexele sale;
• începutul sec. XIX: Etapa II de dezvoltare – zona delimitată la vest, nord și est de strada Mănăstirii și la sud de Șoseaua Iași-Voinesti;
• începutul sec. XX: Etapa III de dezvoltare – zona delimitată la nord și est de Calea Galata și la sud și vest de strada Iosef-Sabo;
• a II-a jum. a sec. XX: Etapa IV de dezvoltare – zona amplasată la vest față de zidurile mănăstirii, pe latura de nord a străzii Mănăstirii; zona amplasată la sud față de zidurile mănăstirii, situată între strada Mănăstirii (la vest) și Calea Galata (la est) și Cimitirul Galata, alipit de latura de nord a zidului de incintă al mănăstirii.

• Citește și În ce stadiu este elaborarea noului PUG al Iașului: mai e mult până departe

Conform proiectanților, fondul construit actual al zonei este destul de dezorganizat, iar gradul de ocupare a terenurilor variază între 2,6% și 100%. Densitatea medie a zonei este de aproximativ 28%. Problemele existente în zonă sunt puse și în seama faptului că actualul PUG datează din anul 1999.

„Fondul construit din această zonă păstrează un caracter rural, format din locuințe individuale și anexele lor, multe dintre ele insalubre sau într-o stare foarte proastă, cu regim de înălțime ce variază între parter și parter, demisol, două etaje și mansardă, oferind o imagine dezorganizată zonei. Acestea sufocă imaginea monumentului, mai ales perceput dinspre șoseaua Iași-Voinești, de pe care au mai rămas doar două breșe de vizibilitate, dintre care una în lungul căii de acces spre ansamblul monument istoric, pe strada Mănăstirii”, potrivit planului urbanistic.

• Citește și PUG-ul Iașului: au fost semnate șase contracte cu aceeași firmă care este unic ofertant la cea mai recentă licitație

Care sunt reglementările urbanistice: unde vor fi interdicții de construire

Detalierea propunerilor de reglementare urbanistică:

• Subzona 01 (Ansamblul Mănăstirii Galata): sunt permise intervenții de conservare/restaurare, conform Legii 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice. În jurul acesteia, se impune o zonă cu interdicție de construire, atât subterană, cât și supraterană, cu o rază de 3,5 m spre cimitir și cu o rază de 40 m pe celelalte laturi.
• Subzona 02 (Zona de protecție a versantului Galata): zonă cu interdicție de construire. Se pot amenaja trasee pietonale și se poate amplasa mobilier urban.
• Subzona 03 (Zona locuințelor individuale și colective mici cu maxim 2 niveluri supraterane amplasate pe platoul Galata): se pot edifica locuințe individuale și colective mici cu maxim 2 niveluri supraterane, cu următoarele precizări: demisolul este nivel suprateran; pentru a fi considerat subsol, un nivel subteran trebuie să fie îngropat pe toate laturile mai mult de jumătate din înălțimea sa în raport cu CTA; podul amenajabil este nivel suprateran; pentru a fi considerat pod neamenajabil, înălțimea maximă la coamă în raport cu planșeul podului trebuie să fie de maxim 1,8 m. Se impune interdicție de construire la o distanță mai mică de 40 m de Zidul de Incintă al mănăstirii. În arealul intersectat de zona de protecție sanitară a cimitirului (50 m de la limita cimitirului) se impune interdicție de construire. În arealul intersectat cu zona de protecție a coronamentului versantului, se poate construi doar în urma luării unor măsuri de stabilizare.
• Subzona 04 (Zona locuințelor individuale și colective mici, cu maxim 3 niveluri supraterane, situate la baza versantului Galata) – Se pot edifica locuințe individuale și colective mici cu maxim 3 niveluri supraterane, cu următoarele precizări: demisolul este nivel suprateran; pentru a fi considerat subsol, un nivel subteran trebuie să fie îngropat pe toate laturile mai mult de jumătate din înălțimea sa în raport cu CTA; podul amenajabil este nivel suprateran; pentru a fi considerat pod neamenajabil, înălțimea maximă la coamă în raport cu planșeul podului trebuie să fie de maxim 1,8 m.
• Subzona 05 (Zona cimitirului Galata) – Nu se pot amplasa morminte și alte construcții la o distanță mai mică de 40 m față de Zidul de Incintă al mănăstirii.

Pădurea Galata, neatractivă pentru ieșeni

O altă problemă ridicată de proiectanți vizează Pădurea Galata care este „izolată” și „neatractivă” pentru ieșeni. „Inexistența spațiilor pietonale și publice amenajate, neglijarea importanței acestora și a dotărilor cu caracter public constituie o problemă majoră a zonei. Lipsa spațiilor de socializare, lipsa preocupării pentru o dezvoltare durabilă în vederea asigurării unui cadru urban sănătos determină o serie de probleme la nivel comunitar, ce se manifestă prin lipsa coeziunii sociale, a interesului comunitar, a problemelor la nivel de incluziune, de utilizare propriu-zisă a spațiului urban”, se precizează în planul urbanistic.

• Citește și Copoul va fi reglementat urbanistic: o suprafață de peste 300 ha va avea reguli clare de construire

În ceea ce privește amenajarea intersecției șos. Iași-Voinești cu Calea Galata, proiectanții propun realizarea unui sens giratoriu. În același timp, specialiștii au subliniat că doar aceste două străzi (dintre cele cinci incluse în perimetrul studiat) au trotuare și pe niciuna dintre artere nu există piste de biciclete. „Riscul de accidente este semnificativ”, se precizează în documentație atât în privința pietonilor, cât și a bicicliștilor.

Proiectanții recomandă ca toate străzile secundare din arealul studiat să fie de tipul shared-space, respectiv o partajare a străzilor între bicicliști, parcaje pentru vizitatori și traficul auto local, cu scopul de a crea un spațiu public al tuturor.

Cei interesați să aprofundeze studiile de fundamentare, pot descărca întreaga documentație la acest link.