Repere istorice
Un secol de aviație civilă la Iași: primul zbor comercial a avut loc în 1926. Scurt istoric al curselor inaugurale
Iașul aniversează în acest an un secol de la primul zbor comercial. La finalul lunii iunie 1926, Iașul a intrat oficial în rețeaua aviației civile comerciale a României, prin inaugurarea cursei regulate București – Galați – Iași – Chișinău, operată de Compania Franco-Română de Navigațiune Aeriană. Zborul, autorizat prin acte ale statului român și consemnat în documente administrative și statistice ale epocii, a transportat pasageri și poștă.
Acum 100 de ani nu exista un aeroport, avioanele aterizând pe un teren de aviație provizoriu, conform practicilor epocii. Nu exista terminal sau infrastructura aeroportuară permanentă. În schimb, după Primul Război Mondial, o prioritate strategică a României a fost de a lega aerian provinciile unite. În acest sens a fost înființată (1920) o companie mixtă franco-română care a devenit primul operator aerian civil din țara noastră.
- Citește și Centru de operațiuni la Aeroportul Iași: 8,3 hectare ajung la Unitatea specială de aviație
Compania Franco-Română de Navigațiune Aeriană (CFRNA), devenită ulterior CIDNA, a operat primul său zbor comercial în anul 1920, pe ruta Paris – București. Șase ani mai târziu, în 1926, compania a inaugurat primele rute aeriene comerciale interne din România, inclusiv cursa București – Galați – Iași – Chișinău.
„Din datele noastre, data primului zbor este 24 iunie 1926. Pregătim împreună cu Consiliul Județean o serie de evenimente de celebrare a acestui moment important. Vom anunța oficial când avem date concrete”, a comentat Romeo Vatră, director al aerogării ieșene.
Documentele de flotă ale CIDNA indică faptul că, în anii 1920, rutele est-europene erau operate în principal cu aeronave Ansaldo A.300, avioane de pasageri utilizate pe scară largă în aviația comercială interbelică. Cu toate acestea, pentru primele curse București – Galați – Iași – Chișinău au fost utilizate avioane Havilland, potrivit ziarului „Universul” care, în ediția din 27 iunie 1926, a relatat despre primele zboruri.
- Citește și Aeroportul Iași își reorganizează fluxurile: modernizări în T3 și zonă dedicată transportului public
Primele curse, primele incidente
Presa vremii relata că pe 24 iunie 1926 au plecat din București opt avioane spre Galați, Iași și Chișinău. Una dintre aeronave a aterizat forțat la scurt timp după decolare (la circa 40 km de București, având „o ușoară pană de carburator”) și s-a întors în Capitală. Alte două au aterizat forțat înainte de Galați, pe raza unor comune, conform ziarului „Îndreptarea”.
- Avioanele transportau saci de corespondență și ziare, iar printre pasageri s-au numărat și reprezentanți ai trei instituții de presă: „Dimineața”, „Universul” și„Îndreptarea”.
Celelalte avioane și-au continuat zborul spre Galați, cu toate că Direcția de aviație civilă recomandase piloților să aterizeze „pe loc” din cauza unei „furtuni puternice cu ploaie torențială și puternice descărcări electrice”.
„Primul avion care aterisează aci (Galați, n.r.), pilotat de plut. Onase având pasager pe mecanicul Moianu, capotează din cauza terenului desfundat. Pilotul este prins în carlingă și suferă ușoare leziuni la frunte și în nas; mecanicul de asemenea ușoare leziuni interne și la coloana vertebrală”, relata ziarul „Îndreptarea”, în ediția din 27 iunie 1926.
Redactorul „Îndreptarea” a adăugat că avionul în care el se afla a aterizat fără probleme la Galați, alături de celelalte aeronave care au reușit să ajungă la destinație. Acesta relata că au fost și momente de panică: inițial, despre un avion care a aterizat la Șendreni s-a spus că s-ar fi prăbușit, dar informația a fost infirmată după ce un maior a ajuns la fața locului.
- Citește și Aerostar va construi un nou hangar la Aeroportul Iași: capacitate de trei avioane simultan
„Am fi nedrepți dacă nu am adăuga câteva cuvinte de laudă și pentru cei 8 piloți cari au inaugurat cursa. S’au purtat ca adevărați eroi. Un timp atât de nefavorabil ar fi pricinuit multe pagube materiale și multe vieți omenești ar fi fost răpite, dacă experiența de care au dat dovadă, curajul netăgăduit și mai presus de toate frica de a nu se face de râs – după propria lor expresie – nu ar fi fost puse în slujba conștiinței”, se mai arată în articolul din „Îndreptarea”.
Pe 28 iunie 1926, în ziarul „Dimineața” era publicat un comunicat al Direcției de aviație civilă în care se preciza că piloții ajunși la destinație le-a fost recomandat să aterizeze înainte de Galați din cauza furtunii puternice, dar aceștia au ales să continue zborul. „Într’un gest de bravură demn de toată admiraţia, în loc să ateriseze pe loc cum li se recomandase, şi cum aceasta se obişnueşte în celelalte ţări, au înfruntat furtuna şi au continuat drumul”, potrivit Direcției de aviație civilă. Aceeași instituție preciza că accidentul de pe aeroportul Galați a survenit după ce pilotul a intrat cu o roată într-o groapă („neputându-şi da seama de natura adevărată a terenului acoperit de apă”) ceea ce a provocat răsturnarea aparatului. Ploile căzute în acele zile la Galați provocaseră inundații în foarte multe zone ale orașului.
În comunicatul Direcției s-a susținut că pilotul și mecanicul nu au suferit răni, iar aeronava a înregistrat „câteva avarii reparabile, iar motorul intact”.
Ziarul „Universul” a relatat, la rândul său, despre inaugurarea „traficului aerian de poștă și pasageri”, dar cu mai puține detalii comparativ cu informațiile publicate de „Îndreptarea” sau „Dimineața”.
Monitorul Oficial din ianuarie 1934: „Se înființează Aeroportul Iași”
Proiectul de construire a unui aeroport civil a început să prindă contur în anii ’30. În 1933, Ministerul Apărării solicita Iașului să-i pună la dispoziție 60 hectare de teren pentru derularea investiției, după cum se arăta în ziarul „Curentul”, într-o ediție din vara acelui an. Intenția era ca Iașul să devină „un centru în raporturile româno-sovietice” cu zboruri regulate pentru pasageri, poștă și marfă. La finalul lunii iulie 1933, conform publicației „Opinia”, Primăria Iași a pus la dispoziție un teren „alături de aeroportul militar de la Abator”.
„Va lua naștere la Iași o nouă instituție care promite să fie la înălțimea instituțiilor similare străine, stând mereu la dispoziția publicului cu aeronave pentru călători și mărfuri”, relata publicația.
Ulterior, în ianuarie 1934, în Monitorul Oficial apărea următoarea informare:
„Se înființează pe ziua de 1 Noiemvrie 1933 un aeroport pe lângă Municipiul Iași. Aeroportul Iași va funcționa pe terenul situat pe dealul Aron Vodă, proprietatea Municipiului Iași, cedat spre folosință Aviației Civile pe timp nelimitat de către consiliul acestui municipiu prin deciziunea sa nr. 220 din 4 Octomvrie 1933 și în clădirile ce se vor construi ulterior pe acel teren. Aeroportul Iași, nefigurând în bugetul anului 1933/934, va funcționa deocamdată cu personal detașat de la alte servicii ale Aviației Civile. Aeroportul Iași va fi deschis traficului public național și internațional”.
De remarcat că, după primul zbor comercial, la nivel local a fost o competiție între Chișinău și Iași. În ediția din 6 august 1935, publicația „Dimineața” relata căparlamentarii basarabeni au intervenit pe lângă autoritățile de la București astfel încât proiectul aerogării de la Chișinău să fie prioritar în defavoarea Iașului. În același timp, Bucureștiul reproșa că primarul de atunci al Iașului (Osvald Racoviță) nu ar fi răspuns adreselor trimise.
„Dar primarul Iaşului a făcut tot ce-i stătea in putinţă, spre a rezolva favorabil adresa subsecretariatului aerului. Intre timp insă, parlamentarii basarabeni au intervenit pe lângă d. Caranfil, ca proectatul aeroport să fie instalat la Chişinău, iar nu la Iaşi. Subsecretarul aerului a fost convins de parlamentarii basarabeni şi ca scuză a declarat că numaid. Osvald Racoviţă este vinovat, că aerogara n’a fost amenajată în oraşul nostru. Şefii autorităţilor locale au făcut însă noui demersuri la centru, arătând că primarul Iaşului, a răspuns imediat la adresa d-lui ing. Caranfil şi deci d-sa nu poate fi învinuit, că a neglijat să ducă la bun sfârşit un proiect menit să învioreze viaţa economică a capitalei Moldovei. In cele din urmă, s’a decis să se înfiinţeze în oraşul nostru un aeroport civil în condiţiunile cerute anterior de subsecretariatul aerului”, relata publicația „Dimineața”.
„Despre rezultatul acestei întrevederi, d. ing. Poli Vacas a înştiinţat telegrafic pe d. ing. Caranfil, subsecretarul de stat al aerului, care s’a declarat mulţumit de hotărârile luate. D-sa a afirmat că Iaşul va fi un punct principal de oprire in noile linii aeriene, care vor fi inaugurate la 20 August a. c. După cât se pare, cursele internaţioanale şi interne: Praga-Cluj-Bucuresti-Iaşi vor fi prelungite spre Rusia sovietică, spre Kiev şi Moscova”, se mai preciza în același articol.
După debutul aviației comerciale la Iași în perioada interbelică, Aeroportul Internațional Iași a intrat în epoca modernă odată cu amenajarea primei piste betonate și a unui terminal de pasageri, la sfârșitul anilor ’60, moment care a transformat punctul aerian local într-o infrastructură funcțională de transport public. Dezvoltările ulterioare – extinderi de terminale, modernizarea sistemelor de navigație și, decisiv, construirea noii piste de 2.400 de metri după 2013 și, zece ani mai târziu, a unui terminal modern – au schimbat radical rolul aeroportului în regiune. Astăzi, Aeroportul Iași este unul dintre cele mai dinamice din România, un nod aerian major în estul țării, care continuă să crească pe fundația pusă, cu aproape un secol în urmă, de primele zboruri comerciale.
