Unde s-au dus, totuși, banii pentru autostrăzi?

Publicarea legii bugetului de stat a stârnit numeroase reacții negative din partea opoziției politice și a mișcărilor civice. După cum deja se știe, Moldova are în continuare parte de același tratament în ceea ce privește autostrăzile: niciun leu nici măcar pentru studii. Excepția e centura Bacăului, care va fi construită în regim de autostradă.

În bugetul Ministerul Transporturilor (MT) autostrada A7 (Buzău – Siret) este redefinită drept „drum de mare viteză” și există alocări pentru două tronsoane în vederea elaborării studiului de fezabilitate (SF) și a proiectului tehnic. În același timp, autostrada A8 (Iași – Târgu Mureș) este în mod sfidător evitată. Pentru autostrada Iași – Tg Neamț, parte din A8 sunt făcute câteva precizări într-un alt document (raportul privind situația macroeconomică)  unde Guvernul susține că va lansa licitația de proiectare și execuție în acest an, intenția fiind de a încheia un parteneriat public-privat. Cu toate acestea nu există nici urmă de alocări de fonduri, în condițiile în care același Guvern spune că partenerul public (MT) trebuie să participe cu 25% din valoarea totală a investiției (1,2 miliarde euro).

Astfel, suma totală necesară realizării documentației pentru tronsonul Foșcani – Bacău este de circa 24 milioane lei, iar MT a eșalonat alcoarea pe doi ani: în 2019 sunt prevăzuți 9,6 milioane lei, iar în 2020 alți 14,3 milioane lei.

În cazul tronsonului Bacău – Pașcani, elaborarea SF ajunge la circa 20 milioane lei. Pentru anii 2019 și 2020 sunt alocate 6,5 milioane lei și, respectiv, 9,7 milioane lei.

În schimb, Iașul nu există în bugetul MT decât prin:

• Lucrări la poduri, podețe și tuneluri de cale ferată (6,9 milioane lei), dar banii sunt pentru întreaga regiune
• Lucrări de reparații la 7 linii de cale ferată din țară, printre care și Pașcani – Iași, dar suma totală pentru toate lucrările este 2,1 milioane lei (!)
• Centura Iași – etapa I, varianta sud (200.000 lei), rest de bani de plătit pentru lucrările efectuate deja
• Drumul Târgu Frumos – Botoșani (646.000 lei), în condițiile în care necesarul de finanțare ajunge la 365 milioane lei
• Podul de la Ungheni (951.000 lei)

Dacă zona Moldovei nu există în bugetul MT în ceea ce privește elaborarea de studii sau construcția de autostrăzi, alta este situația în țară. Apix.ro a analizat alocările propuse legate de autostrăzi și vă prezintă unde s-au dus totuși banii pentru astfel de proiecte. De menționat că în cazul tuturor autostrăzilor din tabelul de mai jos vorbim despre finanțări parțiale, pe unele sectoare, din acest motiv unele autostrăzi apar de mai multe ori. De exemplu, la Comarnic – Brașov, doar pe sectorul Predeal – Cristian (cira 6 km) ar urma să se intervină. Pentru autostrada Lugoj – Deva sunt bani prevăzuți pentru sectorul Dumbrava – Deva, în condițiile în care anii trecuți au fost alocări de peste 860 milioane lei. Tot o finanțare parțială este și pentru București – Brașov, un sector de circa 3 km. Sibiu – Pitești apare cu mai multe finanțări, pe unele sectoare pentru studii, iar pe altele pentru lucrări.

Notă. Sumele incluse în tabelul de mai jos fac referire strict la alocări din credite bugetare. Acestea nu cuprind creditele de angajament.

Notă. În anexa 3 a legii bugetului de stat, acolo unde sunt bugetele ministerelor și ale unor companii din subordine, față de anii precedenți, Ministerul de Finanțe nu a inclus și bugetul Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR).

Totuși, autostrada Tg Neamț – Iași apare în raportul despre buget, la proiectele prioritare ce trebuie implementate prin parteneriat public-privat.

„Autostrada Tg Neamț – Iași, un alt proiect major de investiție în parteneriat public-privat a intrat în etapa finală de lucru. Studiul de fundamentare este finalizat și se află în procedură de transparență decizională pe site-ul Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză. Valoarea totală a investiției este de aproximativ 1,2 miliarde euro. Perioada de proiectare și realizare a autostrăzii este estimată la 48 luni. Se estimează că recuperarea investiției, cât și asigurarea unui profit rezonabil pentru partenerul privat, se poate realiza prin încheierea unui parteneriat public-privat pe o perioadă de 30 ani, care include perioada de proiectare și realizare”, se arată în raportul despre buget.

Astfel, Guvernul nu a renunțat nici pe departe la ideea unui parteneriat public-privat și intenția ar fi lansarea licitației în prima parte a acestui an. În raport se precizează și modalitatea de recuperare a investiției: participarea partenerului public (MT) cu o cotă de maxim 25% din valoarea totală a investiției, primă pentru realizarea în avans a construcției în valoare de 80 milioane euro pentru un an, introducerea de taxe pentru utilizarea autostrăzii, introducerea de ttaxe pentru utilizarea spațiilor de servicii și plăți anuale de disponibilitate în valoare de 61 milioane euro în situația nerealizării traficului.

Un alt proiect al Iașului și al întregii regiuni vizează construirea Spitalului Regional de Urgență (SRU). Studiul de fezabilitate este finalizat, finanțarea europeană este asigurată și, cu toate acestea, nu există alocări de bani, nici măcar la nivel de promisiuni (credite de angajament) pentru începerea lucrărilor. Totuși, SRU apare în bugetul Ministerul Sănătății într-o scurtă frază.

„Prin Axele prioritare din POR 2014-2020 vor fi susținute operațiuni cu aplicare în domeniul de sănătate, necesare construcției de spitale regionale la Iași, Craiova și Cluj Napoca, cresterii accesibilității serviciilor de sănătate, comunitare și a celor de nivel secundar, în special pentru zonele sărace și izolate precum și a creșterii eficienței energetice a clădirilor publice sanitare, conservarea și valorificarea clădirilor de patrimoniu din sistemul sanitar”, se arată în bugetul MS.

Ce înseamnă „operațiuni de aplicare”, doar cuplul Liviu Dragnea – Darius Vâlcov probabil are vreo idee.