Connect with us

Concluziile dezbaterilor legate de extinderea Palas

Investiții private

Concluziile dezbaterilor legate de extinderea Palas

Cele aproape 15 ore de dezbatere publică, din zilele de 4 și 10 decembrie, au avut trei consecințe concrete, anunțate de investitor, compania Iulius:

  • în această etapă de dezvoltare se renunță la turnul de 110 metri de pe str. Sf. Lazăr
  • reamenajarea esplanadei Teatrului Luceafărul va fi regândită în sensul că se va renunța la extensia de la Palas Mall. În același timp, compania a anunțat că demolarea clădirii E.ON rămâne de actualitate
  • turnul de pe str. Sf. Andrei va face obiectul unui concurs internațional de arhitectură, concurs în urma căruia vor fi stabilite gabaritul și configurația cele mai potrivite

Pe lângă dezbaterile publice de la Primărie, proiectul Palas a făcut obiectul unei discuții de mai multe ore și între specialiști, respectiv la Ordinul Arhitecților (în cursul zilei de luni, 9 decembrie).

Cum s-a desfășurat dezbaterea din 10 decembrie

O nouă dezbatere-maraton a avut loc ieri la Primărie pe tema extinderii proiectului Palas. De data aceasta s-a discutat despre dezvoltarea din zona Sf. Andrei. Reuniunea a ţinut aproape 7 ore, un timp record absolut, la care se adaugă cele 6 ore de la prima dezbatere, când s-a discutat despre extinderea în zona actualului complex. Dezbaterile au avut şi unele consecinţe concrete: compania Iulius a anunţat că exclude, în această etapă de dezvoltare, turnul de pe strada Sf. Lazăr şi extensia de la Palas Mall, iar ieri a fost anunţat un concurs internaţional de arhitectură pentru turnul de pe strada Sf. Andrei. De altfel, înălţimea acestui turn a fost principalul aspect dezbătut ieri, dar părerile au fost împărţite: unii participanţi au susţinut că turnul afectează imaginea Palatului Culturii şi a Mănăstirii Trei Ierarhi, în timp ce alţii au spus că, dimpotrivă, turnul pune în valoare aceste monumente.

Cum va arăta turnul de pe Sf. Andrei?

Cele mai multe întrebări şi sesizări adresate de participanţi au vizat turnul de 126 metri prevăzut pentru strada Sf. Andrei, undeva în zona din spatele Şcolii „Gh. Asachi“. „Problema noastră principală este acest turn, acest concept pe care îl considerăm nepotrivit în acel spaţiu, este vorba despre distanţa foarte mică faţă de clădiri simbol. Propunerea noastră este să se găsească alt amplasament, partea din vale mi se pare potrivită“, a comentat prof.univ. Laurenţiu Rădvan, iniţiatorul unei scrisori deschise semnate de mai multe personalităţi ieşene prin intermediul căreia se aduc o serie de observaţii proiectului de extindere a Palas. Un punct de vedere asemănător l-au avut mai mulţi participanţi la întâlnire: istoricul Vasile Cotiugă, George Pleşu – specialist în management cultural, arhitectul Nicolae Munteanu şi alţii. În context, părintele Nichifor Horia, stareţul de la Mănăstirea „Trei Ierarhi“, a solicitat realizarea unor studii de impact prin care să se analizeze oportunitatea turnului şi relaţia acestuia cu mănăstirea. În acelaşi timp, istoricul Sorin Iftimi a susţinut că, dacă va fi construit turnul, „şansele ca Trei Ierarhi să fie inclusă în patrimoniul UNESCO sunt zero“.

„Palatul Culturii se pune în valoare oricum, de Trei Ierarhi aveţi grijă“, a spus, la rândul lui, Victor Munteanu, muzeograf. Rând pe rând, la aceste observaţii au răspuns ori arhitecţii proiectului, ori alţi participanţi la întâlnire care şi-au arătat public sprijinul pentru extinderea Palas. „Temerea că Palatul va fi afectat într-un fel sau altul nu cred că este justificată. Palatul este un simbol intrat în mentalul colectiv. Chiar dacă va veni un alt simbol, ele vor rămâne două simboluri care nu se vor anula unul pe altul (…) Nu cred că va putea ceva umbri frumuseţea Trei Ierarhi, iar criteriile de admitere în UNESCO nu ţin de ambient, de volumul înalt al turnului, ci de modificarea siluetei (mănăstirii, n.r.) de la sfârşitul secolului al XIX-lea“, a comentat arhitectul Dragoş Ciolacu, principalul specialist care a lucrat la actualizarea Planului Urbanistic General al Iaşului.   Un alt participant la întâlnire, inginer constructor de profesie, a subliniat că Iaşul are nevoie de zgârie-nori şi a susţinut că ridicarea unui turn nu ar eclipsa Palatul, ci mai degrabă ar atrage atenţia asupra monumentului istoric. „Turnul nu va eclipsa monumentele, această investiţie va aduce modernul în istoria noastră“, a opinat Vasilică Ciocan, decan al Facultăţii de Construcţii. Un medic specialist a întărit vorbele acestuia, spunând că „noul şi vechiul se vor potenţa reciproc“, în timp ce un tânăr a precizat că turnul reprezintă „o tendinţă spre modernitate“. 

Un răspuns pentru stareţ  

În acelaşi timp, arhitectul Matei Bogoescu a subliniat că, la acest moment, nu se pune problema arhitecturii clădirii, iar înălţimea de 126 metri este un potenţial care „nu este obligatoriu de atins“. Arhitectul i-a răspuns şi stareţului de la „Trei Ierarhi“, afirmând că studiile de impact sunt obligatorii de întocmit în fazele de autorizare a documentaţiilor urbanistice. Acelaşi arhitect a anunţat că amplasamentul turnului va face obiectul unui concurs internaţional de arhitectură. „Acest concurs va stabili gabaritul şi configuraţia cea mai potrivită într-un mod extrem de vizibil public şi reprezentativ pentru ce înseamnă acea zonă“, a completat Bogoescu. Concursul ar urma să fie organizat împreună cu Ordinul Arhitecţilor din România, filiala locală a acestuia, şi administraţia locală. „Intenţia pe care ar trebui să o aducem în atenţia investitorului este să avem grijă să fie un lucru care contribuie şi mai bine la punerea în evidenţă a patrimoniului istoric, alungând ceea ce nu este conform şi valorizând ceea ce este reprezentantiv pentru noi. Din acest motiv cred că abordarea printr-un concurs internaţional de soluţii a propunerii de turn este foarte bună şi o vom discuta la momentul potrivit“, a intervenit primarul Mihai Chirica.   

Cum vor fi legate cele două ansambluri?  

Traficul a fost o altă problemă ridicată de participanţi, având în vedere complexul de clădiri propus pentru zona Sf. Andrei şi estimările că doar în acest ansamblu (intitulat „UBC Campus“) vor fi create 6.000 de locuri de muncă. Unul dintre specialiştii care a lucrat la studiul de trafic (Alexandru Maftei) a susţinut că reţeaua stradală din zona Sf. Andrei poate prelua un flux de 2.500 vehicule/oră. În acelaşi timp, arhitectul Bogoescu a precizat că reţeaua stradală din jurul complexului va fi bazată pe un sistem de sensuri unice, iar circa 6.000 mp din proprietatea investitorului vor fi cedaţi pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere. În context, Raluca Munteanu, un oficial al companiei Iulius, a precizat că investiţiile în infrastructură se ridică la 30 milioane euro, iar fondurile pentru realizarea parcării subterane sunt estimate la 50 milioane euro. Totodată, participanţii la întâlnire au ridicat problema conectării celor două ansambluri: actualul complex Palas cu zona Sf. Andrei.   Arhitectul Gheorghe Hereş a propus o legătură subterană pe sub str. Palat, dar despre care chiar el însuşi a spus că este dificil de realizat, în timp ce arhitectul Bogoescu a precizat că o soluţie va putea fi propusă de arhitectul Ionel Oancea, cel care se ocupă de remodelarea esplanadei din faţa Palatului Culturii în baza unui contract cu Primăria Iaşi. Într-o etapă viitoare de dezvoltare, conform lui Matei Bogoescu, o propunere vizează trecerea în subteran a circulaţiei rutiere din faţa Palatului astfel încât pietonalul Ştefan să se extindă până la esplanada monumentului istoric. În proiectul propus de compania Iulius apare o nouă arteră rutieră în continuarea str. Anastasie Panu pe lângă Şcoala „Gh. Asachi“ şi până la intersecţia cu Sf. Andrei şi Iancu Bacalu. În context, arhitectul Bogoescu a subliniat că această arteră nouă va fi sens unic inclusiv pe Bacalu până la Splai Bahlui mal stâng (sens unic dinspre A. Panu).  

Avantajele, în cifre  

Arhitecţii implicaţi în proiect şi oficialii companiei Iulius au presentat, de-a lungul discuţiilor, mai multe avantaje ale extinderii: investiţia de 200 milioane euro, încasări de 2 milioane euro/an în taxe pe proprietate la bugetul local, crearea a cel puţin 6.000 de locuri de muncă, dezvoltarea infrastructurii, înfiinţarea de piste de biciclişti, deschiderea zonei Sf. Andrei către publicul larg (restaurante, cafenele etc.), crearea unor noi zone pietonale şi, nu în ultimul rând, atragerea unor noi investitori. „La acest moment, noi dezbatem un potenţial de dezvoltare, nu dezbatem clădirile. Începem dintr-un punct în care se creează toate condiţiile care permit apoi să aducă alte investiţii, chiar şi cele minore, dar la acelaşi tip de standard, la acelaşi tip de atitudine. Nu este o dezvoltare cu garduri, ci asigurăm un flux din zona superioară până în Splai, ceea ce permite redarea acestei zone întregului oraş“, a mai spus arhitectul Bogoescu.

Reacția companiei Iulius după dezbaterea de ieri

Într-un comunicat remis după dezbaterea de ieri, compania „Iulius“ a reiterat faptul că proiectul se află în fază de consultare publică şi a subliniat că volumetriile şi designul clădirilor nu sunt cele finale.  În context, spun oficialii companiei, rolul planului urbanistic zonal este acela de a reglementa parametrii edificabili în care să se încadreze clădirile propuse. „Înţelegem şi împărtăşim sensibilitatea şi ataşamentul ieşenilor privind Palatul Culturii, Biserica Trei Ierarhi, Catedrala Romano-Catolică din Iaşi, Catedrala Mitropolitană din Iaşi şi a celorlalte monumente din zona centrală, a căror vizibilitate şi dominaţie istorică şi arhitecturală considerăm că nu va fi afectată. Dorim ca proiectul propus de dezvoltare să ofere cele mai bune soluţii, astfel încât, compania Iulius manifestă întreaga deschidere şi susţinere pentru organizarea unui concurs internaţional de arhitectură“, se arată în comunicat.   Oficialii „Iulius“ au adăugat că zona supusă concursului de arhitectură este cea din vecinătatea Şcolii „Gh. Asachi“. „Cu siguranţă, acest concurs va conduce la o soluţie de arhitectură optimă, capabilă să intre într-un dialog armonios cu Palatul Culturii şi cu toate celelalte monumente din proximitate“, se mai arată în comunicat. Compania a mai subliniat că imaginile care au circulat în mediul online privind suprapunerile clădirii propuse pe imaginea Palatului Culturii şi a altor monumente „nu reflectă realitatea“. „Mulţumim tuturor celor prezenţi la dezbaterea publică de astăzi, care şi-au manifestat interesul pentru proiect, toate sugestiile lor urmând a fi analizate şi valorificate în reconfigurarea proiectului, pentru că ne dorim o dezvoltare reală, transparentă şi bazată pe încredere“, au mai spus oficialii „Iulius“. 

Articol preluat din „Ziarul de Iași

Alte articole din categoria Investiții private

EXCLUSIV apix.ro:

Mobilitate urbană

Facebook

Tu știi în ce cartier stai?

Cele mai citite articole din ultima lună:

To Top