Cum trebuie refăcute spațiile publice din Iași: reguli noi pentru trotuare, mobilier urban și iluminat

Spațiile publice nu sunt doar zone de trecere sau decor urban: ele definesc calitatea vieții într-un oraș. Trotuarele, scuarurile, zonele pietonale, mobilierul urban sau iluminatul stradal – toate acestea influențează modul în care ne deplasăm, ne relaxăm sau interacționăm. Un nou ghid tehnic propune o viziune unitară pentru reabilitarea acestor spații, inclusiv în orașe ca Iașul, unde intervențiile sunt adesea fragmentare și lipsite de coerență.

Potrivit documentului, reabilitarea spațiilor publice trebuie să țină cont nu doar de estetică, ci și de funcționalitate, durabilitate și integrare urbană. De la lățimea trotuarului până la tipul de mobilier sau poziționarea arborilor, totul trebuie gândit pentru confortul utilizatorului, fie el pieton, ciclist, persoană cu dizabilități sau simplu trecător.

• Citește și Cum poți obține independența energetică? Ghid practic pentru cetățeni, asociații, comunități și autorități

Trotuare mai late, fără obstacole

Una dintre cele mai importante reguli prevăzute în ghid este referitoare la lățimea minimă a trotuarelor: aceasta trebuie să fie de cel puțin 1,80 m liberi de obstacole, pentru a permite circulația simultană a două persoane și a unui cărucior. În zonele cu flux pietonal ridicat, trotuarele trebuie să fie chiar mai generoase – între 2,5 și 4 metri, în funcție de context.

În prezent, multe trotuare din Iași sunt înguste, blocate de stâlpi, panouri, guri de canal sau vegetație lăsată neîngrijită. Noul ghid cere ca trotuarul să fie un spațiu clar, curat și sigur, cu o bandă de protecție față de carosabil și cu zone bine delimitate pentru mobilierul urban.

Mobilier urban coerent și durabil

Băncile, coșurile de gunoi, rastelurile de biciclete, bolarzii, jardinierele, cișmelele sau stațiile de autobuz sunt elemente de mobilier care trebuie să respecte un limbaj comun, din punct de vedere estetic și funcțional. Ghidul recomandă folosirea unor materiale durabile (metal, lemn tratat, piatră), cu finisaje de calitate și întreținere ușoară.

Un principiu important este evitarea suprasaturării spațiului cu mobilier sau elemente decorative inutile. De asemenea, mobilierul trebuie amplasat în mod logic, fără a împiedica circulația: băncile nu trebuie să blocheze căile de acces, iar coșurile de gunoi nu se pun niciodată în dreptul rampelor pentru persoane cu dizabilități.

• Citește și Brandul Iașului: a fost lansat un ghid detaliat de utilizare a identității vizuale a orașului

Iluminatul stradal – mai mult decât lămpi

Iluminatul public este tratat ca o componentă esențială a confortului și siguranței urbane. În spațiile pietonale, lumina trebuie să fie caldă și uniform distribuită, fără a crea umbre excesive sau efecte orbitoare. Stâlpii trebuie integrați în peisaj, nu doar funcțional, ci și estetic

Ghidul propune și integrarea iluminatului arhitectural acolo unde există clădiri sau elemente de patrimoniu, dar și folosirea sistemelor LED cu consum redus, integrate într-o rețea inteligentă care poate adapta intensitatea luminii în funcție de trafic sau oră.

Vegetație cu rost, nu cu hazard

Un alt capitol important este cel legat de integrarea vegetației în spațiile publice. Arborii trebuie plantați strategic – pentru umbrire, reducerea poluării, delimitare vizuală – nu doar ca gest decorativ. Sunt recomandate speciile autohtone, rezistente la climat urban, cu rădăcini care nu afectează infrastructura pietonală.

Totodată, trebuie evitată aglomerarea vegetației în spații înguste, unde aceasta ajunge să încurce circulația în loc să o completeze. Ghidul prevede și sisteme de irigare inteligente, mobilier verde modular și folosirea jardinierei în locurile în care plantarea directă nu este posibilă.

• Citește și Orașele din zona de nord-est pot accesa fonduri UE pentru amenajarea de spatii verzi

Un Iași mai coerent, un pas mic de la planșă la realitate

În concluzie, noul ghid oferă o bază tehnică solidă pentru refacerea spațiilor publice, dar și o viziune urbană coerentă, care poate aduce calitate și echilibru într-un peisaj urban adesea haotic. Aplicarea acestor reguli în proiectele din Iași – de la reabilitări de bulevarde până la amenajarea cartierelor noi – ar însemna un pas esențial spre un oraș mai accesibil, mai estetic și mai bine pregătit pentru viitor.

Rămâne de văzut dacă autoritățile locale vor face din acest ghid un instrument de lucru real, și nu doar un document consultativ bifat formal. Până atunci, cetățenii pot contribui observând, semnalând și susținând proiectele care transformă spațiile publice în adevărate locuri de viață.

„Orice intervenție coerentă în spațiul public trebuie să pornească de la o viziune clară. Municipiul Iași și-a asumat direcția dezvoltării durabile, orientate spre neutralitate climatică, echitate socială și calitate urbană”, se precizează în ghid.