Dezbatere: cât de oportune sunt pasajele supraterane din Podu Roș?

Societatea civilă ieșeană va organiza, vineri, 20 noiembrie, o dezbatere online pe tema pasajelor supraterane din Podu Roș. Deși un astfel de demers ar fi trebuit să aparțină Primăriei Iași, inițiativa aparține Alianței pentru Promovarea Transportului Alternativ (APTA), organizația care cuprinde opt asociații civice din Iași.

Primăria vehiculează acest proiect încă de acum aproape patru ani: în 2017 a fost făcut un studiu de fezabilitate. La sfârșitul anului 2020, este în desfășurare licitația de proiectare a lucrărilor. Organizațiile civice solicită suspendarea procedurii până la clarificarea mai multor aspecte.

• Dezbaterea se va desfășura online, vineri, 20 noiembrie, de la ora 18.00, prin intermediul aplicației ZOOM. Cei interesați să participe se pot înscrie AICI. Mai multe amănunte despre dezbatere puteți afla AICI.

Cu precizarea că Primăria Iași, în frunte cu primarul Mihai Chirica, a susținut necesitatea construirii pasajelor în ideea fluidizării traficului în cea mai aglomerată intersecție în oraș, APIX.ro redă, în continuare, principalele observații APTA la proiectul municipalității:

• Inducerea traficului. În urmă cu zeci de ani, specialistii în trafic din orașele occidentale încercau să rezolve problema ambuteiajelor adăugând noi benzi auto sau înlocuind trecerile de pietoni cu pasaje pietonale sub/supraterane. Autoritățile din diferite țări au investit sume uriașe în proiecte de drumuri, însă după câteva luni situația revenea la „normal” sau chiar se înrăutățea. Explicația are la bază fenomenul induced demand, mai mult spațiu oferit mașinilor va genera o creștere a cererii, va atrage și mai mult trafic. Desființarea liniei de tramvai de pe Splai Bahlui Mal Drept și înlocuirea ei cu o artera auto nu a fluidizat traficul, ci a adus și mai multe mașini în intersecția din Podu Roș. De regulă, majoritatea planurilor de mobilitate din orașele occidentale mizează pe reducerea traficului de la periferie către centru prin măsuri precum: tarifarea parcării și limitarea ofertei de parcări disponibile, prioritizarea transportului public împreună o rețea de noduri intermodale care includ și facilități de park & ride (P&R). Aceeași abordare a fost prevăzută și în PMUD, care avea în vedere reducerea cererii de transport cu autoturismul personal din sud către centru, mizând pe un P&R și B&R (bike & ride) în zona CUG. Practic, acel P&R care nu a fost realizat asigura transferul navetiștilor din comunele amplasate în periferia sudică a Iașului, pentru care intersecția Podu Roș era ruta principală către centru. Mai mult de atât, P&R de la CUG era cuplat cu proiectul de tramvai cu bandă dedicată. Astfel, tramvaiul putea deveni un mijloc de transport competitiv pe direcția sud-centru, asigurând reducerea fluxurilor motorizate către zona centrală și presiunea pe locurile de parcare din această zonă.
•  Disconfortul deplasărilor pietonale. Un pasaj preponderent cu trafic auto va cauza poluare fonică, noxe, praf, scăzând calitatea spațiului urban, descurajând formele de deplasare active: mersul pe jos, cu bicicleta sau trotineta. Chiar dacă formal se va crea o bandă pentru biciclete, viteza mașinilor de pe sensurile unice va descuraja utilizarea acestui mod de deplasare. Acest fapt este în contradicție cu principiile de mobilitate urbană sustenabilă prezente în actualul PMUD, incluse și în Next Generation EU, programul de revenire după criza provocată de coronavirus.
• Compromiterea ideii de culoar verde de-a lungul Bahluiului, mai ales în această zonă centrală ce poate deveni o atracție urbană importantă de petrecere a timpului liber. În loc, vom avea parte de o „centură” prin mijlocul orașului. Orașe care cu câteva zeci de ani în urmă au acoperit albiile râurilor/canalelor urbane, construind străzi deasupra acestora, redau acum luciul de apă orașului pentru a crea spații de agrement și promenadă, crescând calitatea vieții. Studiile arată că apa are un efect de reducere a temperaturii în perioadele toride din an și acționează ca filtru pentru aer, adică reduce poluarea. În Iași, unul dintre cele mai poluate orașe din țară, aflat și în procedură de infringement, albia râului Bahlui a fost betonată, transformându-se într-un canal de irigații, nu într-un spațiu de care locuitorii s-ar fi putut bucura. Revitalizarea Bahluiului și transformarea lui într-un culoar verde este un proiect cheie evidențiat în Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană, care trebuia finalizat până în 2023. Din păcate, nu putem constata un progres semnificativ în acest demers esențial pentru Iași.
• Costul de oportunitate ridicat. Cele 70 milioane lei reprezintă o parte considerabilă din alocările pentru următoarea perioadă de programare pe componenta de mobilitate urbană. Astfel, investiția (nesusținută prin PMUD) ar compromite posibilitatea de a realiza proiecte mult mai importante și mult mai eficiente cum ar fi: completarea rețelei de piste și benzi pentru biciclete, conturarea unei rețele de noduri intermodale și parcări de transfer (P&R) sau extinderea zonei pietonale din centrul istoric. Nu ar fi vorba doar de compromiterea acestor proiecte din perspectiva resurselor disponibile, ci și de posibilitatea de implementare a acestora. Traficul suplimentar adus în zona centrală va crește presiunea pe locurile de parcare și va face foarte dificilă extinderea zonei pietonale sau dezvoltarea pistelor pentru biciclete.
• Neclaritatea finanțării. În prezent, ghidurile de finanțare nu sunt definitivate. Ceea ce este sigur, este că finanțarea unui proiect depinde de fundamentarea lui în PMUD. În acest sens, Primăria Municipiului Iași riscă să aloce sume considerabile pentru studii dedicate unui proiect care probabil nu va putea fi finanțat din fonduri europene nerambursabile.

„Construcția pasajelor în Podu Roș reprezintă o investiție majoră care va schimba silueta orașului, cu implicații la nivel urbanistic, economic, social etc. Înainte de a se începe demersurile de înființare a acestui proiect, este necesar ca publicul ieșean să înțeleagă pe ce baze se fundamentează acest proiect în Podu Roș și dacă reprezintă soluția optimă pentru descongestionarea traficului, ținându-se cont de aspectul dezvoltării durabile a Iașului”, se arată în informarea APTA.