Infrastructură
EXCLUSIV | O autostradă din Moldova a fost „retrogradată” la rang de drum expres: „Se optimizează costurile”
Autostrada Moldovei (A7) va avea ca punct final Suceava. Potrivit surselor APIX.ro, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a decis ca restul traseului (Suceava – Siret) să fie în integralitate drum expres. În acest sens, CNAIR a solicitat deja firmei Search Corporation să reproiecteze ultimul tronson astfel încât toți cei aproape 56 km să fie construiți la nivel de drum expres.
Inițial, primii 26,4 km (Suceava – DN2H) au fost proiectați la nivel de autostradă, iar ceilalți 29,3 km ca drum expres. Studiul de fezabilitate a fost finalizat în prima parte a acestui an, iar CNAIR a solicitat revizuirea în luna octombrie, conform informațiilor APIX.ro.
Cum fundamentează CNAIR decizia de „retrogradare”
CNAIR a justificat „retrogradarea” autostrăzii Suceava – DN2H la drum expres prin „necesitatea optimizării costurilor investiționale”. „Această modificare este fundamentată de necesitatea optimizării costurilor investiționale și a maximizării beneficiilor pentru sectorul de transport, cu accent deosebit pe asigurarea mobilității militare”, se arată într-o adresă a CNAIR, obținută de APIX.ro.
- Anul trecut, valoarea estimată pentru realizarea sectorului Suceava – Siret era estimată la circa 600 milioane euro. Deocamdată, doar în cazul acestei autostrăzi din Moldova există intenția de a fi făcute modificări: în cazul altor proiecte, din alte regiuni ale țării, investițiile rămân neschimbate. Programul SAFE nu asigură fondurile integrale necesare construirii tuturor autostrăzilor propuse, dar guvernul și-a asumat co-finanțarea acestora.

- Citește și Modificări în cazul autostrăzii Leghin-Moțca, parte din A8: lucrările au început anul trecut
Potrivit adresei citate, măsura este necesară pentru încadrarea în fondurile disponibile pentru autostrăzi în cadrul programului SAFE. Guvernul a propus 4,1 miliarde de euro din fondul de apărare pentru lucrări de infrastructură la nivel național. Peste 3 miliarde de euro din această sumă sunt prevăzuți pentru tronsoanele Pașcani – Suceava – Siret și Pașcani – Iași – Ungheni, conform prim-ministrului Ilie Bolojan. Lista finală de proiecte va fi aprobată la finalul lunii noiembrie.
- Citește și Cinci tronsoane din A7, finanțate 100% cu bani UE. Al șaselea, cel ieșean, singurul neeligibil

Studiul tehnic a fost avizat în mai 2025
Studiul de fezabilitate aferent sectorului Suceava – Siret a fost avizat favorabil de CNAIR în luna mai 2025. „Traseul are o lungime de aproximativ de 55,7 km din care 26,4 km la profil de Autostrada (Suceava-DN2H) și 29,3 km la profil de Drum expres (DN2H-Frontiera Siret)”, declara șeful CNAIR Cristian Pistol.
Pe traseu au fost proiectate 5 viaducte, 23 de pasaje, 27 de poduri, 2 parcări de scurtă durată, 2 spații de servicii, un centru de întreținere și coordonare și 5 noduri rutiere – Nod DN29A (Suceava Nord), Nod DN2-DN2P (Suceava Vest), Nod DN2-DN2H (Rădăuți), Nod DN2 (Siret Sud) și Nod Siret Nord-Legătura cu DN2.
Inițial, studiul de fezabilitate trebuia finalizat în octombrie 2022, dar CNAIR a încheiat nu mai puțin de 18 acte adiționale care au prelungit termenul de predare până în luna ianuarie 2025.

- „Pe lângă importanţa sa naţională, acest proiect va deservi în condiţii bune traficul de tranzit naţional, de mărfuri şi persoane de pe teritoriul României şi către Ucraina. În funcţie de stadiul reabilitării drumurilor naţionale sau în curs de reabilitare, prin intermediul acestora autostrada poate primi şi distribui trafic rutier prin nodurile sale, va asigura capacitatea de circulaţie necesară şi condiţii corespunzatoare de circulaţie aferente reţelei rutiere TEN-T cu efecte negative minime la nivelul mediului şi ale ocupării de terenuri”, conform studiului tehnic.
Revizuirea studiului de fezabilitate va aduce noi întârzieri în pregătirea proiectului pentru construirea drumului Suceava – Siret, în condițiile în care aceste documentații trebuiau finalizate și predate cel târziu în octombrie 2022, respectiv în urmă cu peste trei ani.
Care sunt principalele diferențe între o autostradă și un drum expres
Autostrada și drumul expres sunt două tipuri de infrastructură rutieră care, deși par similare la prima vedere, au diferențe importante în ceea ce privește standardele tehnice, costurile și capacitatea de trafic, conform specialiștilor în domeniu. Autostrada reprezintă nivelul cel mai ridicat al rețelei rutiere, fiind proiectată pentru viteze mari, cu două benzi pe sens și bandă de urgență continuă. Lățimea totală depășește frecvent 26 de metri, iar separarea sensurilor este mai amplă, ceea ce permite o circulație mai sigură și o capacitate mai mare.
Drumul expres păstrează o parte dintre aceste caracteristici, dar într-o formă mai economică. Are tot două benzi pe sens, însă fără bandă de urgență, fiind prevăzute doar refugii din loc în loc. Viteza de proiectare este ușor mai redusă, iar lățimea tramei rutiere scade la aproximativ 20–22 de metri. Separarea sensurilor se menține, dar spațiul median este mai îngust. Deși accesul se face tot prin noduri rutiere denivelate, configurația lor este mai simplă.
Diferența esențială dintre cele două tipuri de drumuri ține de capacitatea de transport și de costuri. O autostradă poate prelua fluxuri mult mai mari de trafic și impune standarde mai ridicate pe partea de siguranță, însă este și semnificativ mai scumpă. Prin comparație, drumul expres este gândit ca o soluție intermediară, suficientă în zone unde traficul prognozat nu justifică investiția într-o autostradă completă, dar există totuși nevoie de conectivitate rapidă și sigură.
În practică, alegerea dintre autostradă și drum expres este determinată de nivelul traficului, de constrângerile de mediu și de cost și, uneori, de opțiunea finanțatorilor, cum este în cazul Suceava-Siret. În contextul proiectelor aflate în dezvoltare, trecerea de la autostradă la drum expres nu înseamnă renunțarea la o infrastructură modernă, dar presupune ajustări în ceea ce privește viteza, siguranța și reziliența traseului.







