Utile
Experimentul Sopor din Cluj: primul cartier proiectat de la zero în ultimii 30 de ani
Proiectul unui cartier cu peste 50.000 de locuitori, planificat după cele mai bune practici europene, a pus Clujul în avangarda dezvoltării urbanistice, scrie G4media.ro.
Cartierul Sopor ar urma să aibă în jur de 250 de hectare și va fi amplasat în sud-estul orașului, la circa 7,5 km de centru şi la circa 4 km de capătul unei linii de troleibuz.
În acest scop, s-a organizat, în ianuarie, la inițiativa primăriei, o primă dezbatere publică, iar în iunie a fost lansat un concurs de idei pentru elaborarea Planului Urbanistic Zonal (PUZ) Sopor, concurs supervizat de Ordinul Arhitecților din România, cu un juriu internațional.
Proiectul câștigător arată bine pe hârtie: un orășel cu case și blocuri de patru sau cel mult șase etaje, zone verzi, spații comerciale, cabinete medicale, grădinițe, școli ș.a.m.d, toate situate la cel mult 20 de minute de mers pe jos. De asemenea, vor exista bulevarde trasate de la început, transport public și modalități de deplasare alternativă, care pun accentul pe respect față de mediul înconjurător, încurajând mersul pe jos și cel pe bicicletă. În plus, cartierul ar urma să aibă acces la viitoarea centură de ocolire metropolitană și va fi mărginit de Parcul Est, care și el arată foarte bine, dar există numai pe hârtie.
Citește material integral pe G4media.ro.
Modul în care Clujul vrea să dezvolte un nou cartier contrastează puternic cu un plan asemănător al Primăriei Iași. Municipalitatea ieșeană are în proprietate aproape 200 ha în Moara de Vânt. Alte câteva zeci de hectare au fost retrocedate stârnind numeroase controverse în spațiul public.
În timp ce Clujul a făcut un concurs de idei pentru dezvoltarea unei zone asemănătoare ca suprafață, la Iași nu există o gândire unitară, iar Moara de Vânt deja dă semne de un haos urbanistic deși, paradoxal, în cea mai mare parte vorbim despre un teren liber de construcții. Primăria a aprobat numeroase proiecte la inițiativă privată, fără a exista un plan urbanistic care să studieze întreaga zonă. Despre concurs de idei pentru ceea ce ar putea deveni noul Copou al Iașului nici nu poate fi vorba.
Proiectul de la Cluj amintește, păstrând proporțiile, de modul în care Viena a creat premisele dezvoltării unui nou district.
