Știri interne
Guvernul blochează temporar contractările din PNRR și impune control strict pe investițiile publice
Guvernul va adopta o ordonanță de urgență prin care suspendă, până la aprobarea de către Comisia Europeană a noii forme renegociate a PNRR, semnarea și emiterea contractelor de finanțare pentru proiecte de infrastructură și reforme susținute din acest program, dar și din alte surse de fonduri publice naționale.
Măsura vizează prevenirea unui risc fiscal major generat de supracontractarea masivă a proiectelor, necorelată cu realitățile bugetare. Executivul motivează decizia prin necesitatea de a restabili disciplina bugetară, de a prioritiza investițiile în funcție de maturitatea și sustenabilitatea lor financiară și de a preveni blocaje macroeconomice severe.
Potrivit ordonanței, România se confruntă cu un portofoliu de angajamente financiare viitoare ce depășește capacitatea de susținere a bugetului național, în condițiile în care termenul-limită pentru atingerea jaloanelor PNRR este 31 august 2026.
Ce prevede ordonanța de urgență
- suspendarea, pentru moment, a încheierii de contracte de finanțare, atribuirea de contracte de lucrări sau servicii și asumarea de angajamente legale în cadrul PNRR, de către toate instituțiile publice centrale și locale
- denunțarea unilaterală a contractelor de finanțare din PNRR pentru care nu au fost inițiate proceduri de achiziție sau nu s-a comunicat rezultatul acestora până la intrarea în vigoare a ordonanței
- suspendarea contractelor pregătite, dar fără ordin de începere a lucrărilor, chiar dacă au fost finalizate studiile și obținute autorizațiile
- continuarea proiectelor cu progres fizic de până la 30% doar pe baza unui memorandum aprobat de Guvern, în care să fie analizată relevanța strategică și impactul bugetar
- proiectele cu progres fizic peste 30% pot continua numai dacă finalizarea este posibilă înainte de 31 august 2026 și dacă Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene emite un aviz conform privind includerea lor în forma renegociată a PNRR.
Pe lângă PNRR, în 2025 nu se vor mai încheia angajamente legale pentru proiecte noi din: Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL) – etapele I și II, Programul „Anghel Saligny”, Programul național de construcții de interes public sau social și proiectele noi finanțate din fonduri publice prin Compania Națională de Investiții. De exemplu, în cazul Iașului, proiecte precum Sala Polivalentă sunt amânate pe termen nedefinit.
Excepțiile vor fi aprobate punctual de Guvern, prin memorandum, în cazuri justificate și cu prezentarea impactului bugetar, conform documentelor consultate de APIX.ro.
Limitări și pe fondurile de coeziune și AFM
Autoritățile de management nu vor putea semna contracte de finanțare pentru proiecte noi care depășesc alocările programelor, cu excepția unor cazuri aprobate special de Guvern, prioritare fiind investițiile eliminate sau reduse din PNRR.
La Administrația Fondului pentru Mediu (AFM), până la sfârșitul lui 2025, sunt suspendate toate procedurile de evaluare și lansările de proiecte noi, cu excepția programelor „Rabla Clasic” și „Rabla Plus” (200 milioane lei alocați) și a programului pentru protecția faunei sălbatice (30 milioane lei). Două programe – pentru eficiența energetică a iluminatului public și a clădirilor publice – vor continua, în limita bugetelor aprobate.
Ordonanța vine pe fondul negocierilor cu Comisia Europeană pentru modificarea PNRR, într-un moment în care România riscă să depășească țintele de deficit asumate și să piardă fonduri europene dacă nu își ajustează portofoliul de proiecte. Autoritățile susțin că ritmul lent de implementare, combinat cu supracontractarea, poate pune presiune suplimentară pe buget, prin obligații de cofinanțare și acoperirea cheltuielilor neeligibile.
În forma actuală, măsurile se aplică imediat și vizează atât proiectele în pregătire, cât și o parte dintre cele în execuție, obiectivul declarat fiind recalibrarea investițiilor pentru a asigura finalizarea celor prioritare până la termenul-limită din 2026.
