Promisiuni și absențe în programul Bolojan: ce (nu) primește Moldova la capitolul transporturi

Programul de guvernare al noului executiv condus de Ilie Bolojan cuprinde o listă cu investiții prioritare în transporturi. La capitolul autostrăzi pe listă figurează atât A7, cât și A8, dar la proiecte feroviare lipsesc investițiile din zona de nord-est a țării, cu toate că, în ultimii ani, au fost făcute studii de fezabilitate și s-au dat asigurări că vor începe astfel de proiecte, unul dintre ele fiind Roman – Iași – Frontieră.

O altă problemă este Sala Polivalentă: în programul de guvernare se precizează că în cazul unor companii de sub autoritatea guvernului va fi sistată semnarea de contracte noi. În context, amintim că anul acesta a fost organizată o licitație pentru construirea Sălii de la Iași (330 milioane lei), dar procedura a fost anulată.

De asemenea, de pe lista de autostrăzi lipsește Pașcani – Suceava, cu toate licitațiile pe cele două sectoare au fost adjudecate și teoretic ar urma semnarea contractelor cu UMB. La finalul articolului puteți consulta o listă de proiecte care nu figurează între investițiile guvernului și sunt de maximă importanță pentru dezvoltarea zonei de nord-est a țării, listă întocmită de expertul în mobilitate urbană Adrian Covăsnianu.

Care sunt investițiile prioritare ale guvernului

Infrastructură rutieră:

• autostrada A1 Sibiu – Pitești și Lugoj – Deva pentru conectarea portului Constanței și a Capitalei la vestul Europei
• autostrada de centură a Bucureștiului A0 împreună cu noi conexiuni radiale spre Capitală
• autostrada A7 Ploiești – Pașcani
• autostrada A3 Transilvania Tg Mureș – Cluj – Oradea
• autostrada A8 Tg Mureș – Iași – Ungheni
• autostrada A4 Sud alternativa Techirghiol
• autostrada Craiova – Lugoj cu ramificația spre Tg Jiu
• drumurile expres Craiova – Pitești, Arad – Oradea, Bacău – Piatra Neamț și Focșani – Brăila
• conexiunea zonei metropolitane lărgite Rm. Vâlcea la A1 Sibiu – Pitești prin modernizarea drumului național existent (etapa 1) și construirea unui drum expres nou (etapa 2)

Infrastructură feroviară (magistrale)

• Predeal – Brașov – Sighișoara – Simeria – Deva – Arad
• Arad – Timișoara – Caransebeș – Craiova – București
• Cluj – Oradea – Episcopia Bihor
• Giurgiu – Videle și Constanța – Mangalia
• stabilirea oportunității și elementelor generale de culoar și viteză pentru calea ferată de mare viteză București – Cluj – Budapesta
• îmbunătățirea conexiunii feroviare în portul Constanța
• modernizarea stațiilor de cale ferată în parteneriat cu autoritățile locale și îmbunătățirea conexiunillor zonelor agricole la infrastructura feroviară
• material rulant: achiziția a peste 100 de trenuri electrice noi, respectiv 70 de locomotive și 140 de vagoane noi sau modernizate care să atingă fiecare reședință de județ ce beneficiază de cale ferată electrificată până în 2028

Metrou:

• magistrala 6 Aeroport Otopeni – 1 Mai
• magistrala 4 Gara de Nonrd – Gara Progresu
• magistrala 5 Eroilor – Iancului – Pantelimon
• extensii ale magistralelor actuale în zonele metropolitane și reabilitarea magistralelor existente, inclusiv conexiunea T1 și viitorul T2 – Aeroport Otopeni

Infrastructură aeriană și navală:

• dezvoltarea unui nou terminal Aeroportul Henri Coandă
• dezvoltarea terminalelor cargo
• decolmatarea sectoarelor de pe Dunăre prin dragaj pe sectorul comun România – Bulgaria astfel încât să se asigure navigarea continuă fără blocaje și la un tonaj mai ridicat al navelor și barjelor cea mai mare parte a anului
• parteneriate între Ministerul Transporturilor, autoritățile navale și cele locale pentru dezvoltarea proiectelor de investiții

Guvernul Bolojan și-a creionat trei obiective generale în domeniile enumerate mai sus:

• continuarea implementării programului de construcție a variantelor de ocolire. Până în 2028, vor fi finalizate variante ocolitoare care vor scoate traficul greu din localitățile supraaglomerate și creșterea calității vieții cetățenilor în cea mai mare parte prin descentralizare și parteneriate cu autoritățile publice locale
• prioritizarea transportului feroviar metropolitan. În jurul marilor aglomerări urbane, transportul feroviar metropolitan e o necesitate majoră, în contextul traficului rutier extrem de aglomerat în aceste zone metropolitane. Vor fi dezvoltate rețele de trenuri suburbane și metropolitane pentru a reduce aglomerația rutieră și a îmbunătăți mobilitatea urbană în zonele metropolitane. Aceste proiecte vor contribui la o mai bună conectivitate între orașele mari și suburbii, facilitând deplasarea rapidă și eficientă a cetățenilor. Introducerea transportului feroviar pe rute scurte, la tarife scăzute. Beneficii: acces la locurile de muncă, reducerea traficului rutier și a poluării. Creșterea accesului locuitorilor din proximitatea marilor orașe la locurilor de muncă mai bine plătite din zonele urbane
• asigurarea coridoarelor feroviare rapide și predictibile pentru marfă. Crearea unor coridoare feroviare eficiente pentru transportul de marfă va reprezenta o prioritate. Aceste coridoare vor asigura timpi de tranzit mai scurți, costuri reduse și o predictibilitate mai mare mare a transportului de marfă, contribuind astfel la creșterea competitivității economice a României în regiune

Adrian Covăsnianu: Proiectele mari de infrastructură rămân blocate

„Înțeleg că suntem o regiune slab reprezentată politic și cu administrații locale nu întotdeauna eficiente. Dar proiectele mari de infrastructură, esențiale pentru dezvoltare și coeziune, rămân blocate sau împinse spre calendele grecești. Și asta în ciuda unei societăți civice tot mai vii și mai vocale și a unei economii din ce în ce mai diverse, reziliente și dinamice”, a comentat Adrian Covăsnianu, expert în mobilitate urbană, lista investițiilor prioritare ale guvernului.

APIX.ro preia lista proiectelor absente din programul de guvernare, păstrând comentariile expertului:

• Autostrada A7 Pașcani–Suceava, parte a coridorului TEN-T, mai e o prioritate? Licitațiile sunt aproape finalizate, antreprenorii desemnați, dar contractele întârzie (să fie semnate).
• .Drumul expres Tișița–Albița, legătură strategică la granița UE și coridor TEN-T, va primi finanțare sau e pus pe pauză?
• Drumul expres Suceava-Botoșani, veriga nouă în rețeaua TEN-T, cu contract de Studiu de Fezabilitate în derulare și traseu finalizat – nu va primi resurse pentru Proiectare și Execuție în următorii 3 ani?
• Autostrada A13 Bacău–Brașov: se continuă finanțarea investiției după finalizarea studiului de fezabilitate sau proiectul va fi temporizat?
• Drumul Expres Baia Mare-Bistrița-Vatra Dornei-Suceava, în varii stadii de proiectare și cu V.O. Gura Humorului avizată, nu are nicio șansă de finanțare a execuției în perioada 2025-2028?
• Magistralele feroviare M500, Ploiești–Roman, Pașcani–Suceava, M606 Roman–Iași–frontieră: Când vedem resurse financiare pentru execuție?
• Variantele de ocolire pentru orașele din Moldova (Galați, Vaslui, Botoșani, Iași Est, Huși, Hârlău, Fălticeni, Dorohoi) – au vreo șansă în următorii 3 ani? Există vreo ‘brumă’ investițională pentru următorii 3 ani?
• Autostrada Unirii, greu încercată de contestații pe sectorul ieșean și ‘dezbinată’ de antreprenori, va beneficia de resurse financiare considerabile pentru a putea fi finalizată până în anul 2032?

„Observăm cu amărăciune că centrul de greutate al investițiilor rămâne pe Sud și Vest. Moldova e, din nou, lăsată la urmă. Despre sectorul feroviar nici nu mai are rost să discutăm – suntem ocoliți sistematic. E frumos să invocăm grija pentru flancul estic al NATO, dar în realitate e vorba doar de flancul SUD-ESTIC al țării, nu de Moldova. Pe când și flancul estic – adică Moldova – va conta, nu doar ca slogan, ci ca realitate investițională?”, a decalrat Covăsnianu.

El a adăugat că proiectele enumerate de el figurau în programul de guvernare 2021 – 2024.