Connect with us

Care sunt principalele cauze ale dezechilibrului dezvoltării urbane a Iașului (I)

Arhitectură și urbanism

Care sunt principalele cauze ale dezechilibrului dezvoltării urbane a Iașului (I)

Trăim într-un oraș aglomerat. Trăim într-un oraș care oferă oportunități multiple. Trăim într-un oraș în dezvoltare, economică, socială, dar mai ales spațială. Cei care revăd Iașul după 10-20 de ani, sau chiar și cei care revăd zone ale orașului pe care nu le-au mai văzut de mulți ani, trăiesc aceeași senzație că nu mai recunosc locurile, că zonele libere sau degradate, fostele zone cu case dărăpănate sau garaje provizorii au devenit acum urbanizate, aglomerate, cu construcții ce uneori par a fi apărut pur și simplu la întâmplare.

În ultimele decenii dezvoltarea urbană a Iașului a suferit transformări semnificative, reflectând schimbările demografice și economice din oraș. Atracția exercitată de Iași asupra investitorilor și a tinerilor profesioniști a generat o creștere în cererea de locuințe și spații pentru servicii, conducând la dezvoltarea de noi cartiere rezidențiale și la modernizarea infrastructurii de transport, inclusiv construirea de noi drumuri și pasaje subterane. În același timp, centrul istoric al orașului a fost restaurat și revitalizat, contribuind la creșterea turismului cultural.

  • Începând cu luna martie 2023, APIX.ro găzduiește articole scrise de Ordinul Arhitecților din România, filiala Iași, în urma unui parteneriat cu organizația profesională. Detalii despre activitățile OAR Iași pot fi consultate pe site-ul oficial.

Cu toate acestea, dezvoltarea urbană a Iașului continuă să se confrunte cu provocări legate de gestionarea traficului, conservarea patrimoniului cultural și protejarea mediului înconjurător, în încercarea de a menține un echilibru între modernizare și conservarea identității sale istorice și culturale.

Dezechilibrul dezvoltării

Atât zonele centrale, dar mai ales zonele dinspre ieșirea din oraș sau chiar din afara orașului au devenit adevărate cartiere noi, dar legăturile cu orașul (dacă e să ne referim doar la cele rutiere și pentru mijloace de transport în comun) nu fac față numărului tot mai mare de locuitori.

Principalele cauze ale dezechilibrului dezvoltării urbane a ultimelor decenii în Iași pot fi clasificate astfel:

  • Expansiunea necontrolată a zonelor rezidențiale. Ca orice evoluție, dezvoltarea zonelor de locuit a venit în urma unei nevoi, a unei cereri. Aceasta nu poate fi imputată doar dezvoltatorilor imobiliari, categorie ce a fost supusă în ultimul timp unei stigmatizări publice. Edificarea și expansiunea acestor noi zone rezidențiale – referindu-ne aici doar la ansamblurile de locuințe colective – a fost generată în primul rând de cererea de spații de locuit (fie datorită celor care s-au mutat în oraș, fie de tinerii care au avut nevoie de spații locative noi sau chiar de dorința unor altfel de spații de locuit diferite de blocurile vechi).
  • Transportul deficitar – expansiunea despre care vorbim la punctul anterior cauzează trafic suplimentar în zonele limitrofe, la intrările/ieșirile din oraș. Cresterea economica din ultimii 20 de ani face ca aproape orice familie din din aceste zone rezidentiale noi sa aiba 2-3 masini. Deși majoritatea s-au mutat în aceste zone pentru a scăpa puțin de aglomerația orașului au ajuns să fie cauza aglomerării urbane. Majoritatea locuitorilor acestor zone au copii în oraș, isi desfășoară munca în oras și își fac cumpărăturile în oraș devenind, practic, dependenți de naveta zilnică ceea ce ne conduce la următorul dezechilibru. Nu poate fi ignorat nici țesutul urban existent din aproape toate zonele Iașului, cu străzi insuficient de late, unele urmînd trasee întortocheate (mai ales în zonele centrale), cu clădiri existente construite pe aliniament ce nu permit lărgirea carosabilului. Alte elemente esențiale sunt relieful și forma orașului care fac dificilă realizarea unor inele concentrice de legătură, majoritatea traficului (cel public aproape în totalitate) fiind condiționat de parcurgerea zonei centrale delimitate de Piața Unirii, Târgu Cucu, Podu Roș.
  • Lipsa de facilități publice – distribuție inegală a facilităților publice precum școli, spitale, centre comerciale, în diferite zone ale orașului. Cu bună voie sau nu, odată cu această expansiune rezidențială ar fi trebuit să existe condiții pentru crearea de comunități locale în care nevoile zilnice să poată fi satisfăcute în proximitate.
  • Nereglementarea urbanistică unitară, adaptată dinamicii dezvoltării – O astfel de dezvoltare rapidă ar fi trebuit a fi întâmpinată chiar și “din mers” prin crearea, punerea în dezbatere și aprobarea de politici urbanistice. Administrația, având la îndemână instrumentele necesare – legi, regulamente, dar și comisii specializate – are datoria de a asigura coerența intențiilor de dezvoltare, analizând, impunând condiții și avizând în final documentațiile întocmite de echipe de specialiști.

Dezvoltarea urbană a Iașului nu poate și nu trebuie oprită sau frânată, aceasta fiind evoluția naturală și dovada că Iașul este un pol economic și social atractiv. Orașul atrage noi locuitori prin oportunitățile oferite, aceștia contribuind la rândul lor la dezvoltarea ulterioară. Pentru aceștia sunt necesare nu doar spații de locuit, dar și servicii complementare (educație, sănătate, etc). Dezvoltarea noilor zone rezidențiale este făcută de investitori, care caută, în mod firesc, profitul financiar. Rolul administrației împreună cu specialiștii este să aibă o viziune de ansamblu asupra modului în care orașul evoluează, să pună la dispoziție sau să condiționeze dezvoltările de existența sau dezvoltarea căilor de acces, a dotărilor urbane, a zonelor verzi și de loisir.

Întrebarea nu este DACĂ IAȘUL TREBUIE SĂ CREASCĂ, ci CUM TREBUIE SĂ SE DEZVOLTE ARMONIOS, fără ca această dezvoltare să pericliteze condițiile de viață ale locuitorilor.

Arhitectul sau urbanistul este singurul specialist stabilit prin lege și capabil prin cunoștințele sale să elaboreze și să coordoneze documentații de urbanism necesare unei investiții private (PUZ, PUD) sau pentru autorizarea și execuția lucrărilor de construire (DTAC, DTAD, DTOE, PTh), fiind cel care este responsabil și responsabilizat de lege să asigure suport și asistență tehnică beneficiarului pe toată perioada de avizare, aprobare, implementare și post-execuție a proiectului elaborat. Din acest motiv este necesar ca orice proiect de arhitectură și urbanism să înceapă cu o discuție directă între inițiator (beneficiar, investitor) și arhitect sau urbanist.

  • A doua parte a articolului, ce va apărea mâine, va trata contextul legislativ, rolul reglementărilor urbanistice și va prezenta o serie de comparații în evoluția zonelor din Iași

OAR Iași încearcă să prezinte nuanțele problemelor ce țin de calitatea vieții urbane, fără a încerca să concluzioneze ce este corect sau ce este greșit, dorim să explicăm doar, poate mai clar, contextul profesional, legal sau economic care generează realitatea orașului în care trăim cu toții. Credem că în acea zonă a moderației este locul în care vom găsi înțelegerea ce ne va ajuta sa facem pașii necesari în dezvoltarea acestui oraș, atât de important.

Prin urmare, ne propunem să devenim o platformă de comunicare și promovare a arhitecților, alături de o reprezentare reală a interesului lor în societate și în relațiile acestora cu alte instituții. În acest scop, vom publica regulat pe această platformă online articole și puncte de vedere despre problemele de arhitectură și urbanism aflate pe agenda publică, dorind să păstrăm echidistanța și respectul față de toți cei implicați în dezvoltarea orașului.

Apartamente de vânzare Iași: oferte actualizate

Urmărește știrile APIX.ro pe WhatsApp

Începând cu luna martie 2023, Apix.ro găzduiește articole scrise de Ordinul Arhitecților din România, filiala Iași, în urma unui parteneriat cu organizația profesională. Detalii despre activitățile OAR Iași pot fi consultate pe site-ul https://oar-iasi.ro.

Articole din categoria Arhitectură și urbanism

To Top