Infrastructură
Evaluarea ofertelor pentru autostrada Tg Frumos-Lețcani, deblocată: a fost admisă o contestație, dar procedura continuă
Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor (CNSC) a admis în parte o contestație depusă de compania Makyol (Turcia) la licitația pentru construirea tronsonului de autostradă Târgu Frumos – Lețcani. Sesizarea a fost înaintată în timpul evaluării ofertelor, iar turcii au „atacat” preventiv: au invocat faptul că unele solicitări de clarificări care i-au fost adresate sunt nelegale și ar putea să aducă oferta acestora „într-o situație de neconformitate”.
„Admite în parte contestația și continuă procedură”, este soluția pe scurt a CNSC. Decizia în integralitatea ei nu este încă publicată. Înainte de depunerea contestației, oficiali ai Companiei Naționale de Investiții Rutiere (CNIR) spuneau că atribuirea contractului pentru Tg Frumos – Lețcani urma să fie făcută „în câteva săptămâni”.
Acest tronson are o importanță semnificativă pentru ieșeni întrucât traseul pe la nord de Podu Iloaiei va îndeplini și un rol de variantă de ocolire a acestui oraș – în ultimii 10 ani, în zona Podu Iloaiei se formează constant ambuteiaje majore, iar timpii de parcurs sunt extrem de mari. În documentația de licitație, CNIR a acordat, la nivel de criterii de atribuire, punctaj suplimentar pentru acele companii care vor construi cu prioritate segmentul de autostradă la nord de Podu Iloaiei.
Pentru construirea autostrăzii Târgu Frumos – Lețcani au ofertat constructori din trei țări: România, Austria și Turcia. Potrivit CNIR, ofertele au fost depuse de Strabag și cinci asocieri conduse de Makyol, Kalyon, Biskon, Danlin XXL și IC ICTAS.
În contestația depusă la CNSC, Makyol a solicitat anularea a două solicitări de clarificare formulate de CNIR. „Autoritatea contractantă nu a indicat în mod concret care sunt elementele din propunerea tehnică ce se apreciază ca nefiind reflectate sau corelate corespunzător în cadrul propunerii financiare, lipsind astfel fundamentarea solidității de justificare a prețurilor aferente unor subactivități”, se arată în contestație. Potrivit Makyol, CNIR ar fi urmărit să pună oferta turcilor „într-o situație de neconformitate” care să determine ca oferta „să fie respinsă ca neconformă tocmai pentru că a dat curs și a răspuns unei solicitări de clarificări nelegală, neîntemeiată și insuficient de clară”.
