Arhitectură și urbanism
OAR Iași: Cum practica administrativă a AACR ignoră legea și blochează dezvoltarea urbană
România are una dintre cele mai birocratice și imprevizibile proceduri de autorizare în domeniul construcțiilor din Uniunea Europeană. Reforma promisă prin Ordonanța de Urgență nr. 31/2025 – care introduce termene clare, avizare tacită și responsabilizarea instituțiilor – ar trebui să reducă durata medie de autorizare de la 270 de zile la 135.
Totuși, în ciuda acestui progres legislativ, Autoritatea Aeronautică Civilă Română (AACR) continuă să aplice un sistem de avizare care anulează în practică toate principiile promovate de această ordonanță: platforma digitală este disfuncțională, avizele sunt cerute pentru orice tip de construcție, inclusiv pentru construcții care nu reprezintă obstacole aeronautice conform reglementărilor, iar relația cu reprezentanții AACR este practic imposibilă.
În mod frecvent un aviz AACR se eliberează in 6-9-12 luni. Timp in care pentru o audiență telefonică trebuie făcută programare pe mail cu 2 săptămâni înainte, pentru a ti se spune că….„documentația este în analiză, veți fi anunțați, urmăriți platforma”.
Paradoxal, cele doar opt firme acreditate în România pentru întocmirea documentațiilor în sistem WGS au permanent activitate, deși majoritatea proiectelor analizate arată că nu se depășesc limitele aeronautice. Deși aceste firme lucrează rapid, avizele întârzie luni întregi.
Ordinul Arhitecților din România – Filiala Iași, împreună cu alte filiale din țară (București, Transilvania și Bihor) și cu sprijinul OAR Național – a început demersuri oficiale către Ministerul Dezvoltării și către Prim-ministrul României, solicitând revizuirea urgentă a modului în care AACR gestionează procesul de avizare în construcții.
Ce spune legea și ce face AACR în realitate
Conform regulilor definite în RACR-ZSAC (Ordinul 735/2015), construcțiile care nu depășesc 15–20 metri înălțime (echivalentul P+3, P+4) și care sunt situate în afara Zonei I (zona trapezoidală în prelungirea axului pistei) nu ar trebui să necesite aviz aeronautic.
Zonele II, III și IV prevăd praguri clare de înălțime pentru care avizul este necesar:
- Zona II: construcții cu înălțimi peste +30 m față de cota aerodromului;
- Zona IV: peste +45 m;
- Dincolo de toate aceste zone: doar pentru construcții ce depășesc +100 m față de teren.
În practică, însă, în lipsa hărților oficiale transmise către UAT-uri, autoritățile locale sunt obligate să includă cerința de aviz în certificatele de urbanism pentru orice construcție – inclusiv pentru locuințe parter, garaje sau mansardări – deși acestea nu constituie obstacole în accepțiunea reglementării tehnice.
Potrivit Reglementării Aeronautice Civile Române RACR-ZSAC, avizul AACR se solicită doar dacă sunt îndeplinite simultan două condiții: terenul este în zona de servitute și construcția depășește înălțimea admisă. În practică, avizul este cerut aproape automat, indiferent de context. Deși este evident că nu se poate determina de la faza certificatului dacă avizul este necesar, totuși înălțimile peste care clădirea ar fi considerată obstacol pot fi evidentiate, la fel ca regimul de înălțime sau distanțele față de limitele proprietății.
În lipsa transmiterii hărților către UAT-uri, primăriile includ formal cerința în CU, blocând proiecte care nu au nicio legătură cu siguranța aeronautică. Ambiguitatea din reglementări, precum expresia „obstacol local semnificativ”, este utilizată pentru a menține controlul asupra tuturor documentațiilor, deși acest termen nu este definit legal sau tehnic.
Platformă blocată, programări absurde și termene nerespectate
Platforma online AACR este grav disfuncțională. Cererile nu pot fi depuse zile sau săptămâni la rând, completările nu sunt înregistrate sau recunoscute, iar notificările lipsesc. În loc să rezolve aceste probleme, AACR a introdus recent un sistem de programare: documentațiile pot fi depuse doar în sesiuni limitate – următoarea este în octombrie.
Astfel, chiar și pentru un garaj, o mansardare sau o casă parter, trebuie să aștepți luni doar pentru a depune o documentație care va fi analizată alte câteva luni pentru a se constata, în final, că nu este un obstacol. Toate acestea contravin direct spiritului Ordonanței 31/2025, care prevede termene de 15 zile și posibilitatea avizării tacite.
Un sistem care funcționează împotriva propriei reglementări
AACR aplică prevederile RACR-ZSAC într-un mod care contrazice chiar logica internă a reglementării. Deși condițiile obiective sunt clare, avizul este cerut universal, iar termenii vagi sunt interpretați abuziv. Lipsa delimitării clare a zonelor de servitute, nedefinirea expresiei „obstacol semnificativ” și inexistența unei proceduri pentru negație sunt simptomele unui sistem care își apără birocrația, nu siguranța zborului.
Concluzie: Nu siguranța zborului, ci blocarea dezvoltării
Practicile actuale ale AACR blochează construcția legală, rațională și conformă cu reglementările. Nu protejează navigația aeriană, ci afectează investiții, termene, finanțări publice și predictibilitatea procesului de autorizare. OAR Iași, alături de alte filiale și cu sprijinul OAR Național, solicită revizuirea cadrului de aplicare, eliminarea obligativității avizului unde nu e justificat, clarificarea reglementărilor și funcționarea coerentă a platformei digitale.
Este momentul ca profesioniștii, beneficiarii și autoritățile locale să susțină acest demers. Este nevoie de un sistem tehnic clar, proporțional și eficient – în care siguranța reală să nu fie pretext pentru birocrație inutilă.
OAR Iași a lansat o petiție pentru a cenrealiza spețele de acest gen: accesează petiția.
