Raport: reorganizarea locală, inevitabilă. Comunele mici din Iași, în prag de colaps administrativ

Un raport publicat la sfârșitul lunii octombrie de Curtea de Conturi arată că actualul model administrativ al României, conceput în 1968, nu mai corespunde realităților economice și demografice. Concluziile auditului se aplică direct și în cazul județului Iași, unde multe localități au o populație mică, o bază fiscală redusă și o dependență crescută de bugetul de stat. Auditul de performanță administrativă a fost întocmit la solicitarea Ministerului Dezvoltării.

55% dintre orașele țării nu mai îndeplinesc criteriile legale

Curtea arată că 119 orașe din România (55%) nu ating pragul minim de 10.000 de locuitori stabilit de lege pentru acest rang administrativ. Situația este relevantă pentru orașele mici din județul Iași – Podu Iloaiei, Hârlău, Târgu Frumos care se află în categoria de risc demografic menționată în raport.

• Citește și Un primar din județul Iași a făcut investiții pe terenuri private: ce spune Curtea de conturi

La nivel național, 15% dintre comune nu ating nici pragul de 1.500 de locuitori. În plus, în multe cazuri, unele comune au populație mai mare decât orașele învecinate, fapt care distorsionează distribuția resurselor și capacitatea de planificare teritorială. „Criteriile demografice pentru clasificarea localităților în orașe și comune nu mai corespund dinamicii actuale”, notează Curtea de Conturi.

84% dintre comune depind de bugetul central

Potrivit auditului, 84% dintre comunele României depind în proporție de peste 50% de finanțare de la bugetul de stat, iar doar 27% reușesc să se autosusțină în proporție semnificativă din venituri proprii.

Situația este similară în Regiunea Nord-Est, unde baza fiscală locală este slabă, iar colectarea veniturilor proprii rămâne scăzută. Curtea avertizează că „derogările anuale din Legea bugetului de stat, deși asigură echilibrarea pe termen scurt, afectează autonomia financiară locală pe termen lung”.

• Citește și Amendă de 60.000 lei în cazul achiziției spitalului Covid/Sancțiunea a fost dată de Curtea de Conturi

Diferențele de acces la servicii publice rămân pronunțate:

• 12% dintre comunele din România nu au medic de familie;
• 50% nu au cabinet stomatologic;
• 24% nu au farmacie;
• doar 20% dintre comunele mici au rețele de canalizare funcționale.

În mediul rural din Iași, cifrele se înscriu în aceeași tendință. Localitățile din zona de deal și de podiș (precum Țibana, Țibănești, Cozmești sau Dagâța) se confruntă cu acces dificil la servicii medicale și infrastructură de bază.

Curtea cere relansarea reformei teritoriale

Curtea de Conturi recomandă inițierea unui proces amplu de analiză și reformă legislativă privind organizarea teritorială. Actualul cadru legal nu permite reorganizarea eficientă a administrației și menține dependența de decizii locale care rareori sunt urmate de fapte.

• Citește și Mediul de afaceri cere reorganizarea teritorială a României: 15 județe și redefinirea orașelor și comunelor

Deși Ministerul Dezvoltării a elaborat mai multe studii despre regionalizare, comasarea voluntară a comunelor și constituirea de consorții administrative, niciuna dintre propuneri nu a fost transpusă în legislație. „Optimizarea modelului actual necesită o reformă sistemică și o corelare între nevoile comunităților, resursele disponibile și serviciile oferite”, se precizează în raport.

În Regiunea Nord-Est, unde comunele reprezintă aproape 90% din unitățile administrativ-teritoriale, vulnerabilitățile sunt accentuate de:

• dispersia geografică a satelor (distanțe de 5–20 km între sate componente);
• scăderea populației active și îmbătrânirea demografică;
• grad redus de colectare a veniturilor locale;
• presiune bugetară cauzată de plata asistenților personali pentru persoane cu handicap.