Ansamblul major de la fosta platformă TEROM, pe punctul de a ajunge la vot în Consiliul Local

Dezvoltarea rezidențială inițiată de mai multe firme pe fosta platformă industrială TEROM este pe punctul de a ajunge la vot în Consiliul Local (CL) Iași. Din informațiile APIX.ro, proiectul a primit majoritatea avizelor necesare, ultimul hop fiind la Direcția de mediu. Investiția presupune construirea de zeci de tronsoane de bloc, iar unul dintre imobile va avea un regim cu 22 etaje, în timp ce celelalte vor avea un regim de până la 12 etaje și, izolat, 15 etaje.

„Ansamblu clădiri locuințe colective și funcțiuni mixte, parcări și amenajări”, este obiectul planului urbanistic zonal (PUZ) aflat în procedură de avizare. Având în vedere amploarea proiectului, Direcția de mediu va organiza o dezbatere publică pe 22 mai.

• Citește și FOTO Proiect major, lângă Egros: zeci de tronsoane de bloc, cu până la 20 de etaje, pe 7 ha

Cine sunt investitorii

Proiectul a fost inițiat de trei firme: Iași City Centre, Grand PVD Impex și IZO Construct Trading. Prima societate este controlată de oamenii de afaceri Zaharia Schrotter și Michael Nseir, ei fiind asociați și cu un italian (Giuseppe Fiabane). Grand PVD este deținută de Mariana Fechet, iar IZO are trei asociați în cote egale (Cristian Opria, Aurel Popică, Vasile Tucă). Cele trei firme au în proprietate șase parcele care însumează peste 12,6 hectare.

• Citește și Undă verde pentru demolarea a zeci de construcții din Zona Industrială: vor fi construite blocuri

„Zona studiată este în prezent ocupată de clădiri cu funcțiuni industriale parțial dezafectate. Zonele cu care se învecinează au pe de o parte funcțiuni industriale (spre est, sud și vest se găsesc clădiri ale fostului Combinat de Fibre Sintetice), și pe de altă parte există funcțiuni de locuire (blocuri de locuințe existente la nordul locației studiate, dincolo de râul Bahlui), dar și funcțiuni comerciale sau de interes public, prezente tot în partea nordică, asociate cu funcțiunea de locuire”, se precizează în proiectul urbanistic.

În prezent, gradul de ocupare a zonei studiate cu fond construit este 43,14%, fiind vorba de clădiri industriale dezafectate sau în curs de dezafectare. „Principala cale de comunicație din zona este bd. Chimiei, strada cu 3 benzi cu sens unic spre est ieșirea din Iași spre Tomești – aflat pe partea dreapta a Râului Bahlui. Pe partea stânga a râului se găsește sensul opus de mers al străzii ce deservește zona, având tot 3 benzi și o stare relativ bună”, conform documentației.

• În vecinătate se găsește complexul de locuințe colective Conest iar pe partea opusă a bd. Calea Chișinăului este complexul rezidențial Silk District. În imediata vecinătate se află halele de producție BMT: recent, APIX.ro a relatat despre proiectul imobiliar propus pe acest amplasament, după ce belgienii își vor muta activitatea în polul industrial de pe șos. Iași-Tomești. Pe terenul BMT sunt propuse 16 imobile cu un regim de până la 12 etaje

Scurt istoric al fostului combinat de fibre sintetice

Combinatul de Fibre Sintetice din Iași, cunoscut ulterior sub numele de TEROM, a reprezentat unul dintre cele mai importante obiective ale industriei chimice din România, dezvoltat pe platforma industrială din zona Calea Chișinăului- Țutora. În perioada sa de funcționare la capacitate maximă, înainte de anul 2000, combinatul opera ca un sistem industrial integrat, în care producția de fibre sintetice (în special poliesterice și poliamidice) era susținută de procese complexe de sinteză chimică a intermediarilor, dar și de activități de prelucrare și finisare. Platforma includea infrastructură energetică proprie, instalații de epurare și facilități de depozitare a substanțelor chimice, generând însă și un impact semnificativ asupra mediului, prin emisii în aer, ape uzate industriale și deșeuri specifice industriei chimice.

• Citește și Tranzacție în Zona Industrială a Iașului: cât a plătit un om de afaceri pentru activele Romcarbon

La începutul anilor 2000, combinatul încă funcționa, dar intra deja într-o fază critică: acumulase datorii istorice mari, instalațiile erau depășite tehnologic, iar pierderea piețelor tradiționale din zona CAER a afectat grav sustenabilitatea economică. În 2002, unitatea avea aproximativ 2.300 de angajați și ocupa circa 50 de hectare, moment în care pachetul majoritar a fost privatizat către investitori străini. Deși instalațiile au continuat să funcționeze o perioadă, a început o reducere progresivă a activității.

Intervalul 2002-2005 marchează, practic, colapsul industrial. Investitorul nu a respectat programul de modernizare, iar în locul investițiilor au apărut vânzări de active, echipamente și hale, în paralel cu transferuri financiare externe. Activitatea s-a redus accelerat până la oprire, iar în 2005 investitorul a părăsit România în contextul unor anchete penale. Din perspectivă de mediu, această etapă a fost una dintre cele mai sensibile: oprirea unor instalații chimice s-a făcut necontrolat, fără măsuri adecvate de conservare sau dezafectare, ceea ce a generat riscuri de contaminare a solului și subsolului, pe fondul abandonului de echipamente și substanțe periculoase.

• Citește și De la industrie la blocuri: fosta fabrică de alcool a Iașului intră în demolare

După rezilierea contractului de privatizare, în perioada 2006-2007, platforma a intrat într-un proces de dezmembrare și fragmentare. Activele au fost vândute separat, iar unitatea și-a pierdut definitiv caracterul integrat. Unele secții au fost preluate punctual (de exemplu, producția de fire a fost continuată pentru scurt timp de o companie italiană) însă cu reduceri masive de personal. În paralel, pe amplasament au început să apară spații abandonate, utilizări industriale reziduale și depozitări necontrolate.

Între 2008 și 2012, dezafectarea a devenit dominantă: majoritatea instalațiilor au fost demontate și valorificate ca fier vechi, iar activitatea industrială a dispărut aproape complet. În același timp, au apărut primele reconversii funcționale, o parte din teren fiind utilizată pentru activități comerciale, inclusiv dezvoltări de tip en-gros.

După 2012, fostul combinat s-a transformat treptat într-un teritoriu urban fragmentat, fără o coerență funcțională. Platforma a devenit un amestec de utilizări comerciale, logistice și industriale ușoare, alături de suprafețe semnificative de teren neutilizat. Proprietatea s-a divizat între mai mulți actori, iar identitatea de „platformă industrială” s-a pierdut complet.

• Citește și Ansamblu major pe malul Bahluiului: 16 imobile cu un regim de până la 12 etaje

Astăzi, amplasamentul fostului CFS este un exemplu tipic de sit industrial dezafectat de tip brownfield. Dincolo de potențialul de reconversie urbană, terenul ridică în continuare probleme legate de impactul istoric asupra mediului, în special în ceea ce privește posibila poluare a solului și subsolului, dar și existența unei infrastructuri subterane abandonate, formată din conducte și rezervoare ale fostei platforme chimice.