Fosta platformă Terom se transformă: dezvoltare imobiliară pe 12 hectare, cu blocuri de 10, 12 și 22 de etaje

Un plan urbanistic de amploare a intrat în dezbatere publică la Primăria Iași. Pe terenul fostei fabrici de fibre sintetice Terom, trei companii – Iași City Centre, Izo Construct Trading și Grand PVD Impex – propun o dezvoltare rezidențială și de servicii întinsă pe 12,6 hectare. În proiect sunt implicați oamenii de afaceri Zaharia Schrotter și Michael Nseir, alături de mai mulți parteneri ai acestora.

Documentația prevede ridicarea a zeci de tronsoane de bloc (cel puțin 50), unele cu regim de înălțime de până la 22 de etaje. În schimb, cele mai multe imobile vor avea un regim cuprins între 2 și 12 etaje. Pe lângă locuințe, planul include funcțiuni mixte: spații de birouri, zone comerciale și de servicii, unități de învățământ și sănătate, hoteluri, alimentație publică și lăcașuri de cult.

• Citește și Un nou proiect de amploare în zona industrială, lângă eGros: locuințe, birouri, servicii și comerț pe aproape 10 ha

„Prin introducerea unor astfel de funcțiuni, proiectul va contribui la dezvoltarea social-economică a zonei și va atrage investiții private”, susțin inițiatorii. Aceștia spun că o parte din clădiri vor fi gândite pentru a facilita „legături fizice și intelectuale” cu campusul Universității Tehnice, în ideea de a oferi locuri de muncă absolvenților.

Terenul, cu o suprafață de 126.546 mp, a fost împărțit în două unități teritoriale de referință. În prezent, platforma este în mare parte liberă de construcții, fiind păstrate doar câteva hale utilizate pentru depozitare.

• Citește și FOTO Proiect major, lângă Egros: zeci de tronsoane de bloc, cu până la 20 de etaje, pe 7 ha

„Din punct de vedere urbanistic expresia actuală este cea de zonă dezorganizată, nesistematizată, lipsesc zonele închegate, unitar constituite, realizate în urma unui program, reprezentând disfuncţionalităţi ce scad valoarea urbană a ansamblului”, se arată în planul urbanistic.

Beneficiarii spun că oportunitatea principală este dată de poziția amplasamentului într-o zonă aflată în curs de dezvoltare. „De asemenea, un avantaj important îl reprezintă existența în zonă a rețelelor tehnico-edilitare de electricitate, telefonie, apă-canalizare și gaze naturale”, conform documentului citat.

• Citește și Demolări în Zona Industrială: aproape 40 de construcții vor fi dezafectate pentru o investiție imobiliară

Dezvoltarea mixtă va cuprinde locuințe, office, comerț, servicii, sănătate, cazare, învățământ, agrement, sport și lăcașuri de cult.

Cum va fi organizată circulația

Planul urbanistic prevede ca accesul pe amplasament să fie realizat din bld. Chimiei, fiind propusă o legătură directă cu Calea Chișinăului: o arteră carosabilă mediană cu două fire pe sens pe traseul actualei căi ferate uzinale, de-a lungul întregii zone industriale capabilă să degreveze circulația auto în zonă și să acceseze viitoarele intervenții, conform beneficiarilor.

„Datorită faptului că zona se va dezvolta, va fi absolut necesară lărgirea și modernizarea actualelor drumuri și, cu siguranță, se resimte nevoia realizării unei legături directe peste râul Bahlui între campusul propus și oraș”, conform proiectului.

• Citește și O nouă încercare de a vinde o fabrică din zona industrială: prețul este de 42 milioane de lei

Care sunt disfuncționalitățile zonei, așa cum sunt evidențiate în PUZ-ul propus:

• sensul unic al străzii care deservește zona studiată poate constitui un dezavantaj în asigurarea fluidității circulației către centrul orașului
• distanța relativ mare dintre cele două poduri care asigură legătura cu orașul face ca amplasamentul studiat să fie izolat din punctul de vedere al fluxurilor de circulație auto și pietonale spre și dinspre centrul orașului
• distanța mare dintre cele două artere majore, Bulevardul Chimiei și Calea Chișinăului, se datorează dimensionării tramei pentru zona industrială, însă, odată cu refuncționalizarea urbanistică a acesteia, se impune îndesirea tramei în concordanță cu noua utilizare.

Alte deficiențe identificate de arhitecți țin de:

• degradarea străzii care asigură accesul
• lipsa trotuarelor pentru circulația pietonală și absența iluminatului public generează disfuncționalități în trafic, mai ales în zona de acces studiată, unde fluxurile auto se intersectează accidental
• șanțurile de colectare a apelor adiacente drumului nu sunt întreținute sau lipsesc, iar existența la vedere a unor trasee tehnico-edilitare (rețele electrice și de telefonie) creează disconfort vizual și funcțional
• vecinătățile – clădiri industriale și linia de cale ferată – afectează estetica, compoziția și nivelul de zgomot al zonei, în timp ce trama stradală carosabilă este subdimensionată pentru funcțiunea industrială.

După încheierea etapei de consultare publică, proiectul urbanistic va ajunge spre dezbatere în Consiliul Local și, ulterior, beneficiarii vor putea solicita emiterea autorizației de construire.