Lista celor cinci proiecte pentru Iași solicitate de mediul de afaceri: una dintre investiții este „autostrada albastră”

Camera de Comerț și Industrie Iași (CCII) a solicitat Guvernului derularea la Iași a cinci proiecte de investiții care să stimuleze dezvoltarea economică. Lista proiectelor a fost înmânată premierului Marcel Ciolacu la recenta vizită pe care acesta a făcut-o la Iași.

În același timp, mediul de afaceri, alături de societatea civilă, critică blocajul în care continuă să fie proiectul de construirii a autostrăzii A8 Tg Mureș – Iași. La începutul săptămânii viitoare, asociațiile „pro-autostradă” au anunțat că vor publica o „foaie de parcurs” pentru rezolvarea urgentă a obstacolelor proiectului.

• Citește și Anul 2024: lista proiectelor private de impact din Iași în cazul cărora vor începe lucrări

„În caz contrar – nu ne rămâne decât soluția protestelor pe șosele, singura la care se pare că reacționează guvernanții”, a anunțat Dan Radu, de la Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei, la finalul unei întâlniri desfășurate vineri la CCII.

Lista celor cinci proiecte solicitate de CCII (sublinierile aparțin redacției)

Înființarea la Iași a unui Centru de date destinat Cloud-ului guvernamental

• În prezent, strategia de dezvoltare a acestui vital sector național prevede înființarea a patru centre de date care să deservească Cloud-ul guvernamental în București, Brașov, Sibiu și Timișoara. În mod cu totul anormal, Moldova este scoasă din circuit cu toate atuurile sale, mai ales ale municipiului Iași de centru principal al domeniului IT, cu performanță recunoscută la nivel internațional. Practic, există posibilitatea amenajării unui astfel de centru de date într-un spațiu aflat în proprietate publică a Primăriei Municipiului Iași sau a Consiliului Județean Iași pe fosta platformă industrială Fortus CUG Iași.

Racordarea municipiului Iași la Rețeaua energetică națională de 400 kV

• În planurile strategice de dezvoltare și închidere a inelului național de Linie Electrică Aeriană (LEA) 400 kV era prevăzută execuția acestui inel pe Valea Prutului, respectiv pe traseul Galați – Banca – Iași – Stânca-Costești cu ramificație la Suceava și la Bălți. În acest fel, cel mai mare oraș de la granița de est a Uniunii Europene – Iași – ar fi fost racordat la un sistem eficient, performant și sigur de alimentare cu energie electrică. Mai mult, se securiza astfel întreaga Rețea Electrică de Transport a României + Republica Moldova prin faptul că ar fi existat două inele interoperabile de LEA 400 kV: pe Valea Siretului (existent) și pe Valea Prutului (nou executat). Din motive necunoscute, traseul a fost deviat astfel încât de la Banca în loc să se înainteze spre Iași circa 100 km, LEA 400 kV traversează de-a latul dealurile Moldovei pe traseul Banca – Gutinaș (circa 110 km) cu toate că mai există o LEA 400 kV paralelă, respectiv Tecuci – Gutinaș. Anexăm harta Rețelei Electrice de Transport din România.

Construirea unei centrale SMR

• Având în vedere că la Stânca-Costești, în jud. Botoșani, se află un important nod hidroenergetic, că lacul de acumulare este printre cele mai mari din țară, că în acest punct va ajunge și LEA 400 kV ce va alimenta Republica Moldova, considerăm că este util un Studiu de fezabilitate pentru construirea unei centrale cu reactoare nucleare modulare de mici dimensiuni (SMR).

Amenajarea hidrotehnică și pentru navigație a râului Prut

• Până în anii 1940, pe Prut se transportau cu barje fluviale circa 200.000 tone marfă anual. În prezent, aproape întreaga cantitate de piatră spartă și sorturi necesară lucrărilor de construcții din județele Botoșani, Iași, Vaslui este adusă cu basculantele din zona Isaccea – Galați-Brăila. De asemenea, această regiune de pe Valea Prutului este o mare și importantă zonă de producție agroalimentară a României, cum de altfel sunt și raioanele paralele din Republica Moldova.
• Prin această amenajare strategică, ar putea fi transportate anual câteva sute de mii de tone, ar putea fi alimentați cu apă circa 1,5 mil. locuitori, s-ar putea iriga aproape 0,5 mil. ha, s-ar putea amenaja piscicol circa 10.000 ha și s-ar combate inundațiile pe circa 120.000 ha. S-ar răspunde în acest fel unei Directive europene care prevede că volumul de mărfuri transportate pe căile navigabile interioare ale UE să crească cu 25% până în 2030, respectiv cu 50% până în 2050. De altfel, conform Monitorului Oficial al României, Partea I, nr. 1258 bis din 31.12.2021, în planul investițional al României a fost prevăzut un buget pentru realizarea studiului de prefezabilitate pentru dezvoltarea pentru navigație interioară a râurilor Prut și Siret, dar din păcate nimeni nu se preocupă să-l implementeze. Anexăm un extras din Monitorul Oficial menționat.
• Dezvoltarea acestei „autostrăzi albastre” ar permite întregirea și echilibrarea la nivelul întregii Europe a celui mai important, mai eficient și mai verde sistem interior de navigație: Rin-Dunăre. Iar pe viitor ar permite dezvoltarea și construcția unui coridor european de transport: Gdansk-Galați.

Înființarea unui Hub Logistic și Nod Intermodal de transport pentru viitoarele activități de reconstrucție a Ucrainei

• Acest Hub poate fi localizat și dezvoltat în zona fostului Triaj de cale ferată Cristești- Holboca (cca. 20 linii de cale ferată), ce beneficiază atât de existența liniilor de cale ferată cu ecartament normal, cât și a celor cu ecartament larg, pe întreaga distanță transfrontalieră Iași Socola – Ungheni (MD). Această oportunitate unică pentru Iași, dar și pentru România, poate valorifica și beneficia de accesul facil la Autostrada A8, la Aeroportul Internațional Iași, precum și (de ce nu?) la un canal navigabil între Prut și mun. Iași.