PNRR: ce tip de proiecte poate derula Primăria cu bani din fondul pentru UAT-uri

Una dintre componentele Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) face referire la un fond pentru tranziția verde și digitală a unităților administrativ-teritoriale (UAT), fondul având o valoare de 2,1 miliarde euro (față de 4 miliarde euro în variantele inițiale ale PNRR). Beneficiarii sunt municipiile reședință de județ, municipiile, orașele și comunele.

„Pentru maximizarea impactului vor fi promovate inițiativele în parteneriat sau asocierile de mai multe UAT-uri. (Asociațiile de dezvoltare intracomunitară – Zone Metropolitane, precum și parteneriate cu Consiliile Județene, Municipii – altele decât reședințe de județ, ADI și parteneriate cu Consilii Județene
Orașe, plus ADI și alte parteneriate.)”, se arată în PNRR.

Potrivit componentei 10 din PNRR, prin intermediul acestui fond ar urma să se finanțeze următoarele tipuri de proiecte, din punct de vedere al mobilității urbane:

• acțiuni cu privire la achiziții material rulant pentru trenuri metropolitane
• Infrastructură pentru transportul public: realizarea de benzi dedicate pentru transportul public, sisteme de transport inteligente și alte sisteme inteligente de management urban – infrastructuri alternative de încărcare a vehiculelor electrice, sisteme inovative de mobilitate urbană – mobilitate conectată și automată, crearea/extinderea/modernizarea sistemelor de bilete integrate pentru călători – „e-bilete” sau „e-ticketing”)
• Schimbarea parcului de vehicule destinate transportului public – achiziția de material rulant: tramvaie, troleibuze, autobuze nepoluante, ce utilizează combustibili alternativi, inclusiv autobuze electrice; stații de încărcare pentru autobuzele electrice; modernizarea/reabilitarea depourilor/autobazelor, crearea de benzi dedicate pentru transportul public;
• Infrastructură pentru biciclete și alte vehicule electrice ușoare: realizarea/modernizarea de tipuri de infrastructură pentru biciclete/mijloace de transport nemotorizate, inclusiv pasaje, poduri.

Astfel, principalul proiect în sectorul mobilității urbane care poate fi accesat de Primăria Iași face referire la înnoirea parcului auto al operatorului de transport public și facilități pentru bicicliști.

Dar, fondul pentru UAT-uri cuprinde și alte tipuri de investiții: construirea de locuințe (Notă – posibilă sursă de finanțare pentru ansamblul cu circa 300 de apartamente început în Grădinari de către Primărie), reabilitarea unor clădiri publice sau elaborarea în format digital a documentațiilor de amenajarea teritoriului și de urbanism de tip Plan de Amenajarea Teritoriului Județean/ Plan de Amenajare a Teritoriului Zonal Metropolitan/ Plan Urbanistic General/ Plan Urbanistic Zonal/ a Planurilor de Mobilitate Urbană Durabilă.

• La finalul textului puteți citi detaliile despre prioritățile de investiții pe toate programele disponibile în următorii ani.

De exemplu, dacă va exista o intenție la Primărie, noul PUG al Iașului ar putea fi prezentat în mod detaliat și interactiv în mediul online astfel încât să fie accesibil tuturor celor interesați.

În PNRR sunt trecute în revistă și rezultatele așteptate – astfel putem deduce ce tip de proiecte vor fi prioritare:

• minim 140.000 mp construiți pentru locuințe sociale/de necesitate, sau pentru tineri/specialiști în mediul urban, minim 880.000 mp construiți de locuințe pentru specialiști în educație și sănătate în mediul rural;
• 240 autobuze electrice/hidrogen și 140 autobuze curate/troleibuze cu baterii – în alte tipuri de orașe
• 420 autobuze electrice (împreună cu stații de încărcare rapide și lente)/hidrogen și troleibuze cu baterii; 50 de tramvaie – în municipii reședință de județ
• 6.500 stații noi de încărcare vehicule electrice în total, în toate categoriile de localități (Referitor la infrastructura pentru stații de încărcare a mașinilor electrice, și în cadrul componentei 6 – Energie sustenabilă se propune dublarea numărului până la finalul anului 2022. În prezent, România are doar 400 stații de încărcare pentru mașini electrice din cele cca 200.000 la nivel european)
• 100 sisteme de transport inteligente și alte infrastructuri TIC realizate/extinse
• 1.000 microbuze electrice/hidrogen achiziționate pentru scopuri comunitare
• 3.000 km de piste pe trasee velo naționale, inclusiv traseele EuroVelo – Municipii, ADI, parteneriate multi-nivel, iar legat de aceasta
• Constituirea Centrului Naţional de Coordonare Velo;
• Studii specifice pentru traseele cicloturistice;
• Rețea națională de piste velo și trasee cicloturistice, inclusiv traseele EuroVelo
• Platforma Națională E-Velo.

Cel mai probabil, fondurile vor fi disponibile prin organizarea de competiții de proiecte.