Connect with us

Raport Agent Green: tăierile făcute de IKEA în Popești, jud. Iași, încalcă legislația UE [document]

Tăieri în pădurea de la Popești

Mișcări civice

Raport Agent Green: tăierile făcute de IKEA în Popești, jud. Iași, încalcă legislația UE [document]

IKEA pretinde că este prietenoasă cu Planeta, dar este complice la degradarea pădurii României, acuză Agent Green într-un raport publicat prezentat marți la București, conform unui comunicat primit la redacție. Raportul cuprinde detalii despre tăierile făcute și în pădurile IKEA din Iași, respectiv cele din zona Popești.

„Pentru pădurea de lângă Popești, județul Iași, zonele mari de pădure exploatată pe care le vedeam pe imaginile din satelit s-au confirmat pe teren. În special, acesta a fost cazul unei locații centrale în care au fost emise mai multe acte de punere în valoare (APV) pentru parcele aflate în imediată apropiere una față de cealaltă. Exploatarea forestieră pe aceste parcele a creat o mare deschidere în pădure, asemănătoare pe alocuri cu o tăiere la ras”, se arată în raport.

Organizația susține că toate lucrările de exploatare forestieră din ultimii 8 ani din Popești au fost efectuate în absența unui plan de management Natura 2000 și a unei evaluări adecvate, așa cum prevede legislația UE. IKEA deține pădurea de la Iași din anul 2016, iar, în perioada 2021 – 2023 a extras o cantitate de lemn de peste 3.200 metri cubi, fiind vorba despre fag și stejar. Lemnul tăiat la Iași ajunge la o fabrică din Miercurea Ciuc, care este unul dintre furnizorii IKEA. În context, amintim că IKEA deține pădurile de la Iași prin intermediul firmei Ingka.

Fabrica de la Miercurea Ciuc unde ajunge și lemnul tăiat la Iași, foto: Agent Green

Lista Agent Green privind suspiciunile de încălcări ale legii și practici de management forestier necorespunzătoare

  • nu s-a efectuat o evaluare adecvată (AA) înainte de exploatare
  • numărul de intervenții permise a fost depășit în parcela 144 (2 în loc de 1)
  • volumul maxim de lemn care poate fi extras a fost depășit în parcelele 144 și 145A cu un total de 200,50 m³
  • regenerare naturală slabă la speciile de stejar
  • arborii bătrâni (de biodiversitate) și lemn mort lipsă
  • tăieri la ras în jurul corpurilor de apă (mai multe iazuri)
  • au fost afectate habitate și speciile vulnerabile
  • încălcări ale sistemului SUMAL de trasabilitate a lemnului, de exemplu, mai multe avize de transport au prezentat deficiențe, cum ar fi faptul că încărcăturile de lemn nu erau vizibile în mod clar și că au fost parcurse trasee potențial ilegale
  • degradarea solului, inclusiv eroziunea solului
  • deteriorarea arborilor care nu fac obiectul exploatării forestiere.

Suspiciuni de încălcare a legislației UE și naționale

APIX.ro prezintă, mai jos, observațiile Agent Green cu privire la pădurea Popești, așa cum apar acestea în raport – descarcă partea din raport care face referire la Iași [la ACEST LINK este raportul integral]:

„Tăierea de racordare a fost efectuată aici în absența regenerării naturale a principalelor specii de arbori, în special a stejarului (Quercus petraea, Quercus robur), cu încălcarea legislației naționale. Normele tehnice impun ca o parcelă forestieră să fie regenerată la minimum 70% înainte de efectuarea ultimei etape a tăierilor progresive (tăieri de racordare). Prin urmare, compoziția de specii prevăzută de lege nu a fost menținută în această pădure.

Conform legislației naționale, atunci când o parcelă are un procent mare de specii valoroase din punct de vedere comercial, cum ar fi stejarul (Quercus petraea, Quercus robur), regenerarea naturală a acestor specii trebuie să fie promovată în timpul exploatării forestiere, astfel încât compoziția actuală a speciilor să fie menținută sau îmbunătățită. În acest caz, procedura corectă ar fi fost să se amâne tăierea finală până la confirmarea prezenței unei noi generații de puieți de stejar într-un procent suficient de mare. Acest lucru nu s-a întâmplat aici: în timp ce pădurea originală avea stejari în procent de 30-50%, noua pădure slab regenerată are mai puțin de 5% de stejar în compoziția sa.

Fără replantarea manuală a stejarului (Quercus petraea, Quercus robur) în pădurea de lângă Popești, aceste specii vor fi complet înlocuite aici cu specii cu creștere mai rapidă, dar mai puțin valoroase din punct de vedere comercial, cum ar fi carpenul (Carpinus betulus) și fagul (Fagus sylvatica).

Dispariția locală a stejarului are un impact negativ nu numai asupra valorii economice a lemnului, ci și asupra biodiversității din această zonă. Astfel, vor dispărea toate speciile dependente sau care cresc pe stejari, de exemplu gândacii saprofiți vulnerabili, cum ar fi croitorul mare al stejarului (Cerambyx cerdo). Orice impact negativ asupra speciilor vulnerabile de interes european constituie o încălcare a legislației UE privind conservarea naturii, în special a Directivei privind habitatele.

Legislația națională și cea a UE prevăd, de asemenea, ca între 3 și 5 arbori bătrâni, de biotop să fie lăsați în picioare pe hectar, pentru a promova biodiversitatea. În această zonă de pădure existau sute de arbori monumentali, dar toți au fost tăiați. Am măsurat mai multe cioate de copac cu diametrul de peste 1 m. Toate insectele, ciupercile, păsările, mamiferele și alte specii care depindeau de acești arbori mari de biotop au dispărut și ele din zona exploatată.

Directiva UE privind habitatele cere ca, în cazul în care există corpuri de apă permanente în pădure, cum ar fi zone mlăștinoase, iazuri, râuri și lacuri, aceste zone sensibile din punct de vedere ecologic să fie protejate prin menținerea lor la umbră și prin evitarea tăierii arborilor din jurul lor. Cu toate acestea, am identificat mai multe zone umede în interiorul acestor parcele, unde toți arborii din jur fuseseră tăiați. Acest tip de gestionare iresponsabilă a pădurilor va duce probabil la dispariția permanentă a acestor zone umede prin evaporare și la dispariția tuturor speciilor dependente de apă, cum ar fi amfibienii, insectele, păsările și altele.

Conform SUMAL, sistemul românesc de trasabilitate a lemnului, în aria Natura 2000 Frumușica există peste 100 de acte de punere în valoare emise în ultimii trei ani. Aceasta este a doua mare concentrație de APV-uri din proprietățile Ingka din România, după Ceahlău. Este șocant să constatăm că exploatarea forestieră în interiorul și în jurul ariilor protejate are loc la o intensitate mai mare decât în pădurile deținute de Ingka fără statut de protecție.

Am urmărit câțiva dintre stejarii (Quercus petraea, Quercus robur) tăiați în această pădure. După cum se poate observa în fotografia de mai jos, aceștia mergeau direct la fabrica Iris Services din Miercurea Ciuc, care este un furnizor important de mobilier pentru IKEA.”

Apartamente de vânzare Iași: oferte actualizate

Urmărește știrile APIX.ro pe WhatsApp

Articole din categoria Mișcări civice

Hover Image with Link

Trafic

Tu știi în ce cartier stai?

Facebook

Cele mai citite articole din ultima lună:

To Top