SCHIȚE Cum a fost delimitată urbanistic zona protejată Trei Ierarhi: 44 ha unde vor fi instituite diverse restricții

În jurul Mănăstirii Trei Ierarhi va fi instituită o zonă protejată și vor fi stabilite condiții pentru orice tip de intervenție în țesutul urban. Planul urbanistic zonal (PUZ) este în curs de elaborare, dar APIX.ro vă prezintă în premieră informații din documentația urbanistică. Studiul propune clasarea drept monumente istorice a încă 11 construcții, iar printre acestea se numără Casa Pătrată.

În ultimii 25 de ani, lipsa unui PUG actualizat a dus la situația în care să fie aprobate 46 de PUZ-uri în această zonă pentru o gamă variată de construcții. PUZ-ul comandat de Primărie are ca scop instituirea unei zone protejate și va cuprinde măsuri de protecție și conservare a valorilor de patrimoniu cultural. Zona protejată Trei Ierarhi are o suprafață de 44 hectare.

• Citește și În ce stadiu este elaborarea noului PUG al Iașului: mai e mult până departe

Care sunt limitele zonei protejate

• la vest se învecinează cu str. Morilor, std. Varianta Uzinei, str. Petru Movilă, str. Iordachi Lozonschi, str. Arh. G. Cantacuzino
• la nord cu str. Costache Negruzzi, incinta posterioară a blocurilor P+8 de pe bld. Ștefan cel Mare (frontul estic), str. I.C. Brătianu, str. Cuza Vodă
• la este se află str. Mănăstirea Dancu, limita parcării din spatele Liceului Vasile Alecsandri, limita proprietății complexului Moldova Center, str. Anastasie Panu, aleea de intrare în parcarea Judecătoriei Iași
• la sud limita este definită de esplanada Teatrului Luceafărului, latura de est și de sud a Palatului Culturii, aleea de la nord de Turnul de strajă, traversează perpendicular str. Palat și continuă pe str. Gh. Ghinănescu până la intersecția cu bld. Regele Ferdinand I, perimetrul fiind închis la intersecția cu str. Morilor

Prin intermediul studiilor de fundamentare care stau la baza elaborării planului urbanistic 11 construcții din interiorul zonei protejate sunt propuse să fie clasate drept monument istoric: Casa Pătrată, trei corpuri de clădiri administrative (foste bănci, corpurile de clădire în prelungirea celei în care funcționează Finanțele locale și sedii de partide), patru case, Baia Publică, Coșul de fum al centralei termice (str. Petru Movilă) și Centrala termică a fostei băi turcești și a băii comunale.

„Scopul lucrării este de a fundamenta o organizare peisagistică și urbanistică coerentă a zonei, precum și de a stabili un set de direcții de acțiune care să creeze un cadru spațial și volumetric potrivit vocației amplasamentului studiat”, arată Arc Design în studiul citat.

Recomandarea arhitecților este ca, pe lângă Ansamblul Trei Ierarhi, să fie protejate urbanistic următoarele tipuri construcții:

• clădiri înscrise în Lista Monumentelor Istorice (peste 50 de imobile)
• situri înscise în Registrul Arheologic Național
• clădiri propuse a fi înscrise în Lista Monumentelor Istorice (11 construcții)
• clădiri potențial de resursă culturală – clădiri cu valoare ambientală, clădiri vernaculare;
• construcții tehnice istorice – ziduri de sprijin;
• amenajări valoroase: piețe, parcuri / squaruri verzi, grădini ale clădirilor publice sau de cult, promenade, străzi cu fronturi continui, străzi / zone cu case boierești, silueta, perspective remarcabile asupra unor ansambluri urbanistice istorice / conuri de vizibilitate.

În cazul monumentelor istorice, restricțiile privind intervențiile sunt reglementate prin intermediul legislației în vigoare. În schimb, studiile cuprin o serie de recomandări în cazul celorlalte tipuri de construcții.

APIX.ro preia propunerile din studiile de fundamentare și le prezentăm mai jos fără modificări:

Clădiri cu valoare ambientală:

• pentru această categorie se interzice desfiinţarea totală sau alterarea elementelor arhitecturale caracteristice;
• intervenţiile asupra acestor clădiri vor fi de reabilitare şi refacere a aspectului / elementelor istorice (decoraţii, cornișe, goluri, finisaje etc.) pe baza unor studii de documentare (desene tehnice din autorizația de construire inițială, fotografii, cărţi poştale, vederi istorice, documente de arhivă); păstrarea elementelor valoroase se impune în mod obligatoriu în cazul unor intervenţii ample, de reabilitare generală;
• sunt permise refuncţionalizările şi recompartimentările parţiale ale acestor clădiri, cu condiţia neafectării elementelor istorice valoroase păstrate sau revenirea la acestea (tâmplării, finisaje, etc.);
• este permisă construirea de corpuri de legătură sau corpuri secundare cu condiţia neafectării / neacoperirii elementelor istorice valoroase (atice, balcoane, goluri cu chenare, tâmplării, decoraţii parietale, elemente tectonice, etc.) şi doar în cazul în care imaginea şi caracterul configuraţiei volumetrice istorice permite acest lucru, fără ca unicitatea şi particularitatea caracterului clădirii să fie ştirbită;
• volumetria corpurilor adăugate se va relaţiona în mod armonios la volumul clădirii cu valoare ambientală, dar și la cele învecinate, fără să o concureze prin gabarit; nu se admit pastişe ale decoraţiilor clădirii extinse, intervenţiile vor exprima clar caracterul de element adăugat, fără însă a crea contraste puternice;
• toate intevențiile vor avea la bază un Studiu Istorico-arhitectural și desfășurări la străzile adiacente, preum și avizul CNMI sau DJC, după caz.

Clădiri vernaculare tipice mahalalei Trei-Sfetitele

Se definește drept categoria de imobile care, datorită morfologiei lor, a caracteristicilor volumetriei, a aspectului fațadei și finisajelor, sunt purtătoare de resurse culturale, fără însă să beneficieze de calități deosebite arhitecturale, structurale sau urbanistice. Ele sunt repere ale arhitecturii populare și amintesc de vechea mahala.

În cazul acestor clădiri intervențiile de conservare, restaurare sau refuncționalizare sunt permise și încurajate, însă vor fi admise și desființări dacă în urma studiilor de specialitate și a avizelor CZMI se vor găsi solutii de salvare a caselor cu caracter vernacular prin replantarea lor într-un muzeu în aer liber.

Construcții tehnice istorice – ziduri de sprijin

Pentru aceste construcții se permit intervenții de reabilitare și punere în valoare.

Pe întreaga zona studiată se pot întâlni, in subteran, beciuri și galerii istorice ce nu sunt doar structuri arhitecturale deosebite, ci și martori tăcuți ai unei istorii bogate și complexe. Ele reflectă aspectele economice, sociale și culturale ale vieții de odinioară din Iași, oferind o legătură tangibilă cu trecutul. Din aceste motive protejarea acestor structuri este importantă pentru istoria locului și recomandată, întrucât ele pot fi cu ușurință amenajate sau convertite în spații comerciale, restaurante sau galerii de artă cu o amprentă istorică, contribuind la dezvoltarea culturală, turistică și economică a orașului.

Amenajări valoroase

Din ce în ce mai des, agenda publică dezbate rolul spațiilor publice, demonstrând importanța lor. Din aceste discuții, o serie de criterii se afirmă ca fiind pilonii regenerării urbane. Cantitatea, calitatea, accesibilitatea și conectivitatea spațiilor publice se erijează în condiții fundamentale pentru bunăstarea, în mod special, a populației vulnerabile.

Principala provocare este să dezvolți spații polivalente și incluzive, adaptate contextului cultural și de mediu, pentru ca în final să poată găzdui activități culturale și economice, să garanteze securitatea și să încurajeze formarea capitalului social.

Dezvoltarea urbană din punct de vedere cultural poate fi aplicată direct prin intermediul spațiilor publice. În context urban, acestea asigură infrastructura de bază ce reflectă istoria și diversitatea culturală a societății, atât prin morfologia lor, cât și prin tipul de utilizare.

Conservarea moștenirii istorice, a tradițiilor prin alăturarea diversității culturale, are un impact direct asupra calității spațiului public și a capacității sale de a genera capital social. Un număr din ce în ce mai mare de orașe aleg să dea o importanță sporită culturii în spațiul public.

Deși politicile de regenerare urbană, care au fost concepute pentru a spori calitatea vieții și de a îmbunătăți imaginea urbană, au variat de la țară la țară și de la oraș la oraș, au totuși în comun includerea în planificarea urbană a spațiului public. Acesta este scena pe care tema cotidiană se desfășoară, străzile, squarurile, parcurile și spațiile verzi fiind toate forme ale acestuia.

Importanța spațiului urban public în viața orașului a fost evidentă încă din Grecia Antică și persistă până astăzi. Acesta este locul ce oferă șansa întâlnirii și a schimbului de idei între cetățeni, fapt care influențează felul în care locuitorii participă la dezvoltarea orașului lor. Accesibilitatea cât mai extinsă conduce și la o participare mai largă.

Pentru ca un spațiu public să devină atractiv pentru oameni și să-i încurajeze să fie parte a utilizării comunitare, acesta trebuie să aibă câteva caracteristici care să-l transforme într-un spațiu de calitate.

Străzile, squarurile și trotuarele care conduc către spațiile urbane publice trebuie să asigure accesibilitate tuturor rezidenților. Acest lucru este posibil în special când urbaniștii pun în practică conceptul “complete streets”, care înseamnă că străzile sunt accesibile, sigure și orientate către oameni.

Piețe

Piața fostei primării

Acest loc, important pentru amintirea Iașului istoric, poate fi conformat pentru a rememora etapa istorica, fiind necesară și în prezent crearea aici a unei piețe cu caracter cultural, în fața clădirii Filarmonicii Moldova și adiacent fațadei teatrului, pe unde se face accesul la Loja Regală.

Este necesară reamenajarea parcului teatrului, acordând zona dinspre str. I.C. Brătianu și dinspre str. Cuza Vodă spațiului public prin desființarea împrejmuirii existente și amenajarea unei piețe publice pietonale, cu păstrarea pe suprafața acesteia a arborilor valoroși din actuala curte a teatrului.

Parcarea supraterană de la intersecția străzii Agatha Bârsescu cu strada Dancu va trebui relocată, iar Sala Cub dezafectată.

Piața Palatului Culturii

Piața Palatului trebuie să fie eliberată de parcajul suprateran. Se interzic orice tip de construcții în această zonă, cu excepția celor destinate protecției și punerii în valoare a vestigiilor arheologice nou descoperite. Acestea vor fi realizate în urma concursurilor de arhitectură susținute de Ordinul Arhitecților (pentru a obține soluții de calitate cât mai bună). Temele și soluțiile concursurilor vor fi avizate de Direcția Județeană pentru Cultură Iași.

Parcuri / squaruri verzi cu vestigii arheologice

Se vor pune în valoare vestigiile arheologice descoperite. Amenajările vor fi realizate în urma unui concurs de arhitectură susținut de Ordinul Arhitecților (pentru a obține soluții de calitate cât mai bună). Tema și soluția concursurilor vor fi avizate de Direcția Județeană pentru Cultură Iași.

Grădini ale clădirilor publice sau de cult

Este recomandat ca aceste spații să rămână accesibile publicului pentru a putea percepe detaliile rafinate ale clădirilor.

Promenade

Bulevardul Ștefan cel Mare, între Palatul Culturii și intersecția cu strada I.C. Brătianu

Ținând cont de valoarea istorică a acestei promenade, toate amenajările temporare, firmele luminoase, mobilierul urban se vor realiza cu avizul Direcției Județene pentru Cultură Iași.

Conceptul de “pietonalizare” devine un subiect din ce în ce mai dezbătut din cauza calității reduse a spațiului urban dedicat acestei activități. Se uită adesea că străzile oferă un potențial ridicat, care nu ar trebui să fie limitat la circulația și parcarea mașinilor, ci mai degrabă să ofere accesibilitate tuturor cetățenilor, inclusiv celor care folosesc transportul în comun.

A fost recunsocut și admis faptul că mobilitatea nu trebuie gândită doar pentru mașini, ci și pentru pietoni și trebuie să fie prietenoasă cu mediul. Politicile de mobilitate sustenabilă își propun reducerea importanției alocată străzilor concepute doar pentru autovehicule, reducerea acestei dominanțe și orientarea orașelor și străzilor către pietoni. Pe măsură ce orașele încearcă să-și îmbunătățească accesibilitatea pentru pietoni, de la conceptul “car-free superblocks” din Barcelona, până la circulațiile care te protejează împotriva soarelui din Dubai, un nou tip de raport iese la iveală, care se află în spatele trecerii de la o lume proiectată în jurul automobilului la o lume în care orașele iau măsuri pentru a promova principiile accesibilizării.

Apar noi principii de organizare a stăzilor, astfel încât acestea să fie prietenoase rezidenților, să fie concepute pe nevoile tuturor și să includă o gamă largă de utilizatori precum pietoni, bicicliști, persoane cu mobilitate redusă, persoane în vârstă, copii.

Consecințele directe ale acestor noi principii se regăsesc într-un mod mai eficient de gestionare a traficului în zonele centrale, în conservarea țesutului urban vechi, în îmbunătățirea condițiilor pentru locuitorii orașelor, într-o imagine mai frumoasă a orașelor și nu în ultimul rând, în modul în care cetățenii pot socializa.

Modelele de mobilitate individuală, precum ciclismul sau mersul pe jos, trebuie să fie accesibile tuturor rezidenților urbani și pentru că accesibilitatea pietonală este adesea legată de calitatea vieții, aducând beneficii ecologice și financiare.

Apar concepte noi de organizare a stăzilor de rang secundar, “walkable streets” “livable streets”, în care are loc repartajarea și reamenajarea spațiului stradal în favoarea locuitorilor care nu se deplasează utilizând mașina proprie. Astfel, crește ponderea infrastructurii pentru deplasările cu bicicleta sau pe jos, apar piste și parcări pentru bicilete, amenajări pentru creșterea siguranței pietonilor, sau zone complet pietonale, completate de amenajări peisagistice, schimbarea priorității de trecere.

Alt concept este cel de partajare a străzilor între bicicliști, pietoni, activități sociale, parcaje și traficul auto local, cu scopul de a crea un spațiu public al tuturor – shared space. Aceste concepte vor trebui integrate în documentația de urbanism în curs de elaborare, pentru ca actorul principal al orașului să fie locuitorul său.

Străzi cu fronturi continui

• tipul de stradă comercială caracteristic Iașului de secol XIX: Bulevardul Ștefan cel Mare, Strada Colonel Langa, Strada Trei Ierarhi. Se impune menținerea specificului acestor fronturi și se va studia, acolo unde este posibil, prelungirea acestora. Funcțional, se recomandă utilizarea spațiilor de la stradă în scop comercial.

Străzi – zone – cu case boierești și case moderniste

Străzile: Agatha Bârsescu, Băncii (maestrul Ion Baciu), Dancu – sunt străzi din care fac parte din insulele rezidențiale create între ulițele comerciale importante ale Iașului, a căror specific trebuie protejat. Eventualele construcții nou propuse vor avea un regim de înălțime care nu va depăși pe cel al clădirilor existente, susținut prin studii de vizibilitate și de însorire. În cazul construcțiilor a căror arie desfășurată depășește 1.000 mp, propunem validarea soluțiilor printr-un concurs de arhitectură organizat de Ordinul Arhitecților (pentru a obține soluții de calitate cât mai bună). Temele și soluțiile concursurilor vor fi avizate de Direcția Județeană pentru Cultură Iași.

Se interzice în zonă realizarea de acoperișuri tip mansardă franțuzească și a acoperișurilor cu rupere de pantă. Pentru învelitorile acoperișurilor tip șarpantă, materialele folosite trebuie să fie realizate exclusiv din tablă de cupru, tablă de zinc, sau sticlă. Sunt interzise învelitorile din tablă ondulată.

Valorii intrinseci a monumentelor istorice i se adaugă de cele mai multe ori percepția complexă a acestora în planuri succesive de profunzime, favorizate de topografia terenului. Amintim aici perspectivele urbane în lungul străzilor orientate spre monumente istorice, perspective descendente lungi (ex. din Bd Copou spre Palatul Culturii), perspective ascendente (ex. de pe Splai Bahlui spre monumentele de pe cornișă) sau perspective la nivel (ex. de pe str. Costache Negri spre biserica Sf. Trei Ierarhi).

Având în vedere că în Iașul istoric construcțiile de cult se distingeau cu claritate ca repere în masa construcțiilor, se poate vorbi despre o rețea vizuală a bisericilor, care ritma imaginea ansamblului urban, silueta fiind completată în sec. XIX de imaginea Palatului Roset-Roznovanu, a Teatrului Național, iar apoi, în prima parte a sec. XX, de silueta Palatului Culturii.

Această rețea a fost întreruptă pe unele segmente de dezvoltările urbane masive care au început în anii `60 și care, din motive economice și ideologice au adoptat soluții defavorabile zonelor istorice. Noile ansambluri rezidențiale au obturat o parte din perspectivele interesante asupra clădirilor remarcabile istorice. Este necesară stoparea acestor intervenții care distrug una din componentele de bază ale specificului urbanistic al Iașului.

Se impune de asemenea includerea în condițiile de protecție aferente documentațiilor de urbanism, a unor conuri de vizibilitate protejate care să conserve perspectivele importante.

Nu în ultimul rând, la valoarea arhitecturală și urbanistică a Iașului participă spațiile verzi, amplasate echilibrat, și care conferă o ambianță plăcută orașului. In Iașul istoric fronturile continui de clădiri erau întrerupte de proprietățile pe care erau amenajate grădini, parcuri. Aceasta a avut ca rezultat îmbogățirea compoziției urbane prin ritmul suplimentar creat de vegetație. Prezența elementelor vegetale conferă calm și echilibru ansamblurilor urbane. Vegetația are un rol esențial atunci când vorbim de dezvoltarea durabilă a unei zone. Pornind de la acela al creșterii calității mediului înconjurător, aceasta are un impact semnificativ și pe alte paliere. Natura aduce numeroase beneficii asupra oamenilor dar și asupra mediului construit, contribuind la reducerea poluării aerului, a efectului de seră și poluării auditive, reducerea stresului și menținerea stării de bine, dezvoltarea emoțională a copiilor și la sănătatea oamenilor în general. Natura în oraș participă, în același timp, la creșterea atractivității mediului urban și la promovarea coeziunii sociale. Pe lângă toate aceste beneficii, vegetația are un rol estetic, morfologic și compozițional. Peisajul natural trebuie întreținut și integrat armonios în peisajul urban.

Privitor la spațiile verzi aflate în zonele de protecţie ale unor monumente istorice se recomandă:

• evitarea obturării vizibilităţilor directe spre monumente prin propuneri de vegetaţie masivă şi abundentă;
• stabilirea, pe cât posibil, pe baza unor materiale documentare/studii istorice, a organizării spaţiilor originare din preajma monumentelor (ex.: în jurul bisericilor);
• utilizarea de specii vegetale autohtone (fără specii exotice, inadecvate);
• armonizarea spaţiilor verzi cu anturajele construite ale monumentelor.

Scara umana este una din caracteristicile cele mai importante care detașează Iașul intre alte orașe de aceeași mărime si valoare. Dimensiunile moderate, echilibrate armonios, fără a fi lipsite de monumentalitate (obținuta prin inteligența compoziției arhitecturale) ale clădirilor din zonele istorice, conferă un cadru urban primitor, la scara umana.

Toate aceste valori creează unicitatea Iașului. De aceea reglementările urbanistice vor trebuie să prevadă protecția imaginii prin conservarea tuturor valorilor semnalate și prin intervenții care să se înscrie în spiritul acestor valori prin păstrarea armoniei ansamblurilor valoroase. Concomitent condițiilor de protecție a monumentelor istorice este necesară reglementarea protecției spațiilor publice adiacente acestora, cu sublinierea oportunității valorificării clădirilor neprotejate prin prevederea unor funcțiuni compatibile.

Referitor la protecţia cadrului construit existent şi a spaţiilor libere urbane, recomandările de ordin general vizează:

• instituirea zonelor de protecţie legale şi clar delimitate pentru toate obiectivele de patrimoniu construit, pornind de la premisa conservării lor integrate. Se urmăreşte constituirea unui cadru, în egală măsură restrictiv şi permisiv care să permită monumentelor să se evidenţieze ca repere cultural-istorice, într-un mediu dinamic;
• conservarea monumentelor istorice sau, după caz, readucerea lor la starea şi imaginea care le conferă valorile originale pentru care au fost clasate;
• crearea unui cadru urban armonios prin reglementarea corectă a relațiilor dintre obiectele clasate ca monumente, ansambluri sau situri istorice și cadrul general amenajat în zona de protecție
• integrarea unor spații publice atractive, legate funcțional și estetic cu cadrul general construit, servind în mod necondiționat interesul public
• aplicarea tuturor prescripțiilor legale privitoare la elaborarea documentațiilor urbanistice sau de investiții, în vederea protejării și valorificării patrimoniului construit și implicit a peisajului cultural