SCHIȚE Unde propune Primăria Iași amenajarea unui Aqua Park: finanțarea rămâne incertă

Proiectul Aqua Park-ului din zona Moara de Vânt ajunge într-o nouă etapă: documentațiile tehnice au fost finalizate, au fost obținute avizele necesare, iar studiul de fezabilitate și indicatorii investiției vor intra la vot în Consiliul Local (CL) săptămâna viitoare. Marea necunoscută rămâne însă finanțarea. Față de estimările prezentate anul trecut, costurile au crescut semnificativ, până la aproape 70 milioane euro, iar municipalitatea nu are în acest moment o sursă certă care să asigure realizarea proiectului.

Valoarea totală a investiției este de aproape 347 milioane lei, cu TVA, dintre care aproape 219 milioane lei reprezintă lucrările de construcții și montaj. Proiectul a primit aviz favorabil din partea comisiei tehnico-economice a Primăriei. Investiția a fost lansată în 2024, când municipalitatea a contractat firma Poliart din Oradea pentru realizarea studiului de fezabilitate, a studiilor de teren și a documentațiilor necesare obținerii avizelor. Între timp, această etapă a fost parcursă. În 2025, estimarea de costuri era semnificativ mai mică.

• Citește și VIDEO Cum ar putea arăta Aqua Park-ul de la Iași: Primăria caută 40 milioane euro să facă proiectul

Aqua Park-ul este propus în Moara de Vânt, pe terenurile extinse deținute de municipalitate în zona în care se dezvoltă și Spitalul Regional de Urgență. Complexul acvatic va ocupa efectiv aproape 5 hectare din cele peste 60 ha ale primăriei. În prezent, primăria este pe punctul de a contracta elaborarea unui PUZ pentru peste 300 hectare din zonă, documentație care va stabili regulile viitoare de dezvoltare ale acestei părți a orașului, în condițiile în care cea mai mare parte a terenurilor este în proprietate privată.

• Citește și Undă verde pentru Aqua Park-ul din Moara de Vânt, dar nu există finanțare

Complexul va avea o clădire principală, un corp destinat alimentației publice, spații de servicii și depozitare și un turn pentru tobogane. Principala atracție va fi zona acvatică: sunt prevăzute trei bazine pentru adulți, trei bazine pentru copii împărțite pe categorii de vârstă, un „lazy river”, un bazin cu valuri, un bazin pentru tobogane și unul de înot. Unul dintre bazine va face legătura între interior și exterior.

• Citește și Primele detalii despre proiectul Aqua Park de la Iași: investiție de 40 milioane euro

În aer liber va fi amenajată o zonă cu aproximativ 1.200 de șezlonguri și scaune, alături de tobogane și terenuri de sport. Proiectul include aproape 200 de locuri de parcare, inclusiv locuri pentru persoane cu dizabilități și autocare, precum și stații pentru încărcarea mașinilor electrice. O parte importantă a terenului va rămâne spațiu verde.

Capacitatea estimată este de 1.800 de persoane pe zi în sezonul cald și 600 de persoane pe zi în perioada rece, ceea ce ar permite funcționarea complexului pe tot parcursul anului. Proiectantul estimează aproximativ 330.000 de vizitatori anual. Durata totală de implementare a investiției este calculată la trei ani, dintre care doi ani ar urma să fie rezervați lucrărilor propriu-zise.

• Citește și Proiect de SF lansat de Primărie: Aqua Park în Moara de Vânt

Prin aprobarea studiului de fezabilitate, Primăria închide practic etapa preliminară de proiectare. Pasul dificil rămâne însă cel financiar: votul CL va permite continuarea proiectului, dar nu echivalează cu asigurarea celor aproape 347 milioane lei necesare construirii Aqua Park-ului.

• Citește și Miroslava: o firmă ieșeană va amenaja un aqua park pe un teren concesionat de la primărie

Care ar fi soluțiile de finanțare

Una dintre principalele necunoscute rămâne sursa banilor necesari pentru realizarea Aqua Park-ului. Studiul de fezabilitate nu indică o finanțare deja asigurată pentru investiție, ci enumeră mai multe variante care ar putea fi utilizate de municipalitate. Proiectul ar putea fi susținut din bugetul local, prin contractarea unui împrumut bancar sau prin accesarea unui program cu fonduri externe nerambursabile.

• Citește și Peste 100 mil. lei pentru extinderea rețelei electrice în Moara de Vânt: 30 de firme sunt implicate în licitație

Valoarea ridicată a proiectului face ca identificarea finanțării să fie etapa decisivă înainte de începerea efectivă a investiției. Devizul aprobat în documentația care va ajunge pe masa consilierilor locali în ședința din 30 septembrie indică o valoare totală de aproape 347 milioane lei, cu TVA, echivalentul a circa 70 milioane euro. Studiul nu stabilește însă care dintre variantele de finanțare va fi aleasă și nici nu menționează existența, în acest moment, a unui program de finanțare nerambursabilă în care proiectul să fie deja inclus.

Care este capacitatea proiectată

Studiul de fezabilitate cuprinde și o estimare privind numărul de clienți. Capacitatea teoretică a complexului este calculată la 738.000 de intrări anual, dar proiectanții estimează un nivel semnificativ mai redus de utilizare. În primul an de funcționare sunt luați în calcul circa 235.000 de vizitatori, numărul urmând să crească la 280.000 în al doilea an și la 310.000 în al treilea. Pragul considerat de „maturitate” este de aproximativ 330.000 de vizitatori anual, care ar urma să fie atins din al patrulea an. La acest nivel, gradul de utilizare a capacității teoretice ar fi de circa 45%.

• Citește și Cum va arăta Moara de Vânt: șase oferte pentru 300 de hectare cu rol-cheie în dezvoltarea Iașului

Cea mai mare parte a publicului este estimată să provină din municipiul Iași și din Zona Metropolitană, dar proiectanții iau în calcul și vizitatori din restul județului și din județele învecinate. Pentru persoanele din afara Zonei Metropolitane este prognozat un flux de aproximativ 33.000 de vizitatori pe an după atingerea nivelului de maturitate.

Complexul va ocupa, într-o primă etapă, aproape 5 hectare dintr-o proprietate mult mai mare a municipalității, de circa 57 hectare. Documentația lasă explicit deschisă posibilitatea unei extinderi ulterioare, în funcție de necesități și de resursele disponibile. Într-o astfel de etapă ar putea apărea noi bazine și atracții în aer liber, alte spații de alimentație publică și terenuri de sport.

• Citește și Planuri spectaculoase la Miroslava: schi pe zăpadă artificială și bazine cu ape minerale, în regim public-privat

SF-ul estimează și efectul asupra ocupării forței de muncă: complexul ar avea nevoie de circa 85 de angajați permanenți, la care s-ar adăuga aproximativ 20 de posturi sezoniere în perioada de vârf. Pentru limitarea costurilor energetice sunt propuse, între altele, un sistem fotovoltaic de 100 kW, pompe de căldură cu sonde geotermale și recuperarea căldurii din apa de preaplin a bazinelor.