ZdI: Cea mai amplă dezbatere pe tema autostrăzii Est-Vest

Şefii oraşului, parlamentari din toate partidele, reprezentanţi ai autorităţilor centrale şi ai societăţii civile s-au reunit joi, la Primărie, într-o amplă dezbatere pe tema proiectului autostrăzii A8 Iaşi – Târgu Mureş: cum putem folosi fondurile UE pentru finanţarea proiectului? Evenimentul, organizat de Freedom House în parteneriat cu „Radio France Internationale“ şi „Ziarul de Iaşi“, s-a întins pe parcursul a peste două ore, opiniile şi datele prezentate, unele în premieră, fiind extrem de utile şi interesante. Ovidiu Nahoi, redactor-şef al RFI, a explicat că dezbaterea face parte dintr-un proiect mai larg, în care jurnalişti din toată ţara redactează articole despre modul în care au fost cheltuite fonduri europene, materiale ce sunt publicate atât pe PressHub.ro, cât şi în ziarele partenere. „Proiectul îşi propune să menţină viu interesul în România pentru fondurile europene“, a spus Ovidiu Nahoi. Acesta, alături de Alexandru Lăzescu, preşedinte „Ziarul de Iaşi“, a moderat incitanta dezbatere de ieri. Citiţi o amplă relatare de la dezbatere, opiniile participanţilor şi amănunte despre informaţiile prezentare.

Citește toate intervențiile participanților în „Ziarul de Iași”

În prima parte a dezbaterii s-a discutat intens pe recent aprobata „lege A8”. În cazul în care preşedintele Klaus Iohannis va promulga legea până pe 1 decembrie, atunci Guvernul va fi obligat, cel puţin în opinia unor participanţi, să prevadă în bugetul naţional pe 2019 o sumă de bani.

Avem o lege. Ce facem cu ea?

Asociaţiile „Moldova vrea autostradă” şi „Împreună pentru A8” au declarat public încă de săptămâna trecută, că suma necesară este de 150 milioane euro (pentru studii). În context, purtătorul de cuvânt al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Alin Şerbănescu, a adus şi o noutate: licitaţiile pentru studiile de fezabilitate nu vor mai fi lansate anul acesta, ci cel mai devreme în prima jumătate a anului 2019, deşi ultimul termen avansat era trimestrul IV al anului curent. Inutil de precizat că CNAIR anunţă de vreo trei ani că în anul următor vor fi lansate procedurile. Dar, de data asta, licitaţiile vor face referire doar la tronsoanele Tg. Neamţ – Ditrău şi Ditrău – Tg. Mureş întrucât sectorul Iaşi – Tg. Neamţ a ajuns, prin voinţa Guvernului, la Comisia Naţională de Prognoză. La acest moment, viziunea Ministerului Transporturilor constă în realizarea tronsoanelor de la CNAIR cu fonduri europene, în timp ce pentru celălalt tronson se vehiculează ideea unui parteneriat public-privat.

În schimb, în „Legea A8” se prevede ca tronsonul să revină la CNAIR, iar compania va trebui să-şi schimbe optica în ceea ce priveşte calendarul de realizare a autostrăzii, după cum a observat şi deputatul Camelia Gavrilă (PSD) în timpul discuţiilor. „Orice lege este obligatorie, iar Guvernul este obligat să o pună în practică”, a spus deputatul Petru Movilă (PMP), iniţiatorul „legii A8”. Mai mulţi participanţi la discuţii au avut opinii asemănătoare, moment în care primarul Mihai Chirica le-a amintit că orice lege poate fi schimbată prin ordonanţă de urgenţă dată de Guvern. Cert este că, cel mai frecvent, participanţii s-au împăcat cu gândul că „Legea A8” ar putea fi cel mult un factor de presiune la adresa Guvernului.

Idee primită cu mari reţineri: studiu făcut cu bani de la bugetele locale

Un moment tensionat al dezbaterii a fost în timpul luării de cuvânt a viceprimarului Radu Botez (ALDE). Edilul a pus sub semnul întrebării posibilitatea accesării de fonduri UE pentru autostradă, lucru care a stârnit nemulţumirea reprezentanţilor organizaţiilor neguvernamentale. Mai mult, viceprimarul a vorbit şi despre aparenta lipsă de importanţă a autostrăzii A8 în context european, odată cu problemele apărute în sudul Ucrainei, loc în care trebuia să ajungă această autostradă, pentru interesul UE faţă de resursele minerale de aici. Tot Botez a fost cel care a propus o idee în premieră: studiul pentru cei circa 70 km ai autostrăzii de pe teritoriul judeţului Iaşi să fie făcut cu bani daţi de autorităţile ieşene. Potrivit viceprimarului, suma nu ar trece de 10 milioane euro, iar construcţia propriu-zisă ar putea ajunge la circa 400 milioane euro. În context, Paul Butnariu, de la Camera de Comerţ, a amintit că există asociaţia Euronest, care poate înfiinţa o companie regională ce poate atrage fonduri europene. La dezbatere a fost şi Alina Popa (şefa Euronest), dar aceasta a plecat din sală după o tentativă eşuată de a lua cuvântul, şi nu mai era prezentă la intervenţia lui Butnariu, pentru precizări.

Primarul: „Trebuie să ne mobilizăm într-o manieră radicală”

Spre finalul dezbaterii, discuţiile au dus spre ideea constituirii unui „grup de lucru”, o echipă de maximum 10 oameni care să fie partenerul oficial de dialog cu Guvernul şi Ministerul Transporturilor. Propunerea a venit din partea parlamentarilor, cei care, cel puţin la nivel declarativ, sunt mereu în consens pentru „proiectele majore ale Iaşului”, dar realitatea arată că, de cele mai multe ori, scopul este unul pur electoral. Senatorul PSD Vasile Toma a subliniat că o coalizare a tuturor parlamentarilor din judeţele Moldovei pentru autostrada A8 este greu realizabilă. „Nu am reuşit să adun nici măcar parlamentarii PSD din toate judeţele. (…) Fiecare îşi vede de judeţul lui”, a spus Toma. Totuşi, în urmă cu 12 ani, fostul şef al liberalilor ieşeni, Relu Fenechiu, a adunat la aceeaşi masă zeci de parlamentari din Moldova care au semnat pentru a sprijini proiectul. Ulterior, în 2007 a fost lansat studiul de prefezabilitate, iar în 2011 a fost gata cel de fezabilitate. Înainte de constituirea unui „grup de lucru”, alţi participanţi la discuţii au fost de părere că trebuie o mobilizare „într-o manieră radicală” în sprijinul autostrăzii. Afirmaţia i-a aparţinut primarului, dar acesta nu a detaliat, adăugând doar că „nu mai este timp de joacă şi trebuie acţionat cu fermitate”.

Societatea civilă a relansat proiectul

Dacă a fost un punct în care toţi participanţii s-au pus de acord, atunci acesta a fost faptul că societatea civilă a reintrodus proiectul autostrăzii A8 pe agenda publică. Fără presiunea constantă exercitată în ultimul an de către cele două asociaţii, probabil nici „Legea A8” nu era acum aprobată, au spus la unison parlamentarii prezenţi. La dezbatere au participat reprezentanţi ai ambelor asociaţii, iar în cadrul discuţiilor, ei au adresat o serie de întrebări punctuale reprezentantului CNAIR, dar răspunsurile nu au fost neapărat cele căutate de aceştia. Alin Şerbănescu (CNAIR) a fost luat peste picior şi de către deputatul PNL Costel Alexe. „Domnule Şerbănescu, am impresia că sunteţi un politician mai bun decât mine. De la masa asta, vă spun cu prietenie, nu-şi imaginează nimeni că în 2025 vom merge pe tot traseul autostrăzii”, a spus Alexe. De altfel, reprezentantul CNAIR, la un moment dat, a încurcat autostrăzile. El a spus că realizarea A8 „nu exclude A7” (Ploiești – Paşcani), parlamentari şi reprezentanţii asociaţiilor atrăgându-i imediat atenţia că, probabil, vrea să spună că nu exclude A13 (Bacău – Braşov). Totodată, Ionel Apostol, preşedinte „Împreună pentru A8”, i-a transmis acestuia că moldovenii nu vor accepta sub nicio formă ideea parteneriatului public-privat pentru sectorul Iaşi – Tg. Neamţ, care ar presupune taxe. Una dintre concluziile dezbaterii i-a aparţinut jurnalistului Pavel Lucescu: „Politicienii din Moldova nu se vor uni până ce nu vor fi şi în celelalte judeţe asociaţii care să-i oblige pur şi simplu. Eu am o vorbă: politicienii nu fac nimic decât de frică”, a spus Lucescu. Până la prima lopată la autostrada A8, dacă ea va fi, punctul pe „i” l-a pus Paul Butnariu de la Camera de Comerţ: „Avem 126 de localităţi pe care trebuie să le traversăm de la Iaşi până la Oradea, şi niciuna nu are centură”.

Articol preluat din „Ziarul de Iași”