Infrastructură
Centura Est a Iașului a intrat în avizare: drumul are peste 37 km
Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a depus proiectul privind construirea variantei de ocolire Est pentru obținerea avizelor necesare în vederea autorizării investiției. Drumul are o lungime de 37,2 km: 17 km cu două benzi pe sens, iar 20 km cu o singură bandă pe sens.
Traseul variantei de ocolire se desfășoară în extravilanul și intravilanul municipiului Iași și al comunelor Aroneanu, Comarna, Costuleni, Holboca, Prisacani, Schitu Duca și Țutora. Suprafața de teren ce va fi ocupată de varianta de ocolire este de aproximativ 1.430.280 mp.

Centura de Est a Iașului este proiectată să pornească dintr-un nod rutier comun cu drumul de legătură către autostrada A8. Practic, punctul de conexiune va fi un sens giratoriu amplasat în zona km 6 a bretelei care face legătura între A8 și aeroport, în apropierea drumurilor DC20 și DJ249C. De aici, traseul coboară dinspre nord către sud, până la intersecția cu drumul național DN24, unde se încheie varianta ocolitoare.
- Citește și Centura Sud a Iașului va costa peste 420 milioane lei: investiția va fi aprobată de guvern
Pe parcurs, centura traversează mai multe elemente naturale și infrastructuri existente: râurile Jijia și Jijia Veche, canale de irigații, dar și o serie de drumuri importante. Sunt prevăzute intersecții cu drumuri județene precum DJ249C (la începutul traseului), DJ249A, DJ249E și DJ249B, dar și cu drumuri comunale (DC20, DC22, DC44, DC54). De asemenea, traseul intersectează drumuri naționale, inclusiv DN28 și DN24, acesta din urmă marcând capătul rutei. Un punct tehnic important este traversarea căii ferate CF600, care va fi realizată printr-un pasaj, în zona km 9+500.

„Necesitatea investiţiei a apărut datorită dezvoltării socio-economice generate în primul rând de construcția autostrăzilor. Astfel, prezența unei căi rapide de transport a încurajat dezvoltarea economică a zonelor traversate, fapt care a generat valori de trafic suplimentare. În urma implementării proiectului se vor genera efecte socio-economice pozitive și importante, inclusiv prin „micșorarea distanțelor” și dezvoltarea regională prin mărirea zonei de influență economică „gravitațională” a orașelor mari asupra localităților mai mici – satelitare”, conform CNAIR.







