Cum s-a dezvoltat Iașul: hartă cu spațiul construit, bazată pe imagini din satelit

Experții care au actualizat strategia de dezvoltare a Iașului au analizat și modul în care a evoluat spațiul construit în municipiu și în periurban pe o perioadă de 35 de ani: 1985 – 2020. Ei au întocmit și o hartă pentru a arăta dinamica spațială.

„În cazul extinderilor fondului construit dinamica spațială în anul 1985, în Municipiul Iași spre exemplu, se prezintă un caracter dispersat în teritoriu, cu densități scăzute și cu zone cu caracter logistic, se observă parcele de dimensiuni mari în care se regăsesc platformele logistice și zone de depozitare. Spre deosebire de anul 2020 unde Municipiul Iași s-a dezvoltat generând mai multe locuințe, dar păstrându-și caracterul logistic fiind un pol de creștere economică major datorită activităților de agricultură și industrie”, se arată în strategie.

• Citește și Guvernul aprobă creșterea investiției la spitalul regional din Iași cu 37% – un miliard de lei în plus în 2023 față de 2019

• Citește și După 10 ani de „îngheț” la nivel național, Iașul sparge gheața: un parc eolian de 60 MW va fi conectat la rețeaua națională

Potrivit documentului strategic, cele mai sporite extinderi de locuințe se regăsesc în partea de N-E și N-V, care cuprinde comunele Aroneanu, Holboca, Tomești și Valea Lupului și Muncipiul Iași.

• „Dezvoltarea Municipiului Iași și a zonelor periurbane ale acestuia de după anul 1985, s-a realizat constant pe direcția NS-VE, mai ales în comunele Valea Lupului, Rediu, Miroslava și Bârnova. Este posibilă tendința de dezvoltare rezidențială utilizând terenurile libere din apropierea cartierului Galata din Municipiul Iași, dobândind astfel tipologia rectangulară prezentă în comuna Miroslava”, spun experții.

Experții care au întocmit strategia au exemplificat, la capitolul extinderi majore cazul Valea Lupului. „În comuna Valea Lupului s-au format insule, în mare parte folosite pentru locuire, urmărind drumurile principale de acces, astfel dezvoltarea s-a realizat radial. Același model s-a aplicat și în comunele alăturate, aflate în prima coroană a Municipiului Iași, respectiv Aroneanu, Rediu, Tomești, Holboca, Bârnova și Miroslava”, se arată în document.

• „Toate comunele din prima coroană a ZMI sunt extinse către Municipiul Iași, asigurând relații pe pe diferite direcții și intensități cu spațiul adiacent, relații ce asigură prosperitatea a căror totalitate determină zona de influență a centrului urban respectiv. Deși conexiunea rapidă cu orașul a apărut datorită bunei accesibilități, dezvoltării spontane și punctuale, acestea sunt deservite de circulații încă neasfaltate. Drept urmare se dorește modernizarea infrastructurii de transport pentru a ușura mobilitatea cetățenilor și pentru a accesa mai ușor dotările de interes cotidian precum comerțul și educația”, fragment din studiu.

În schimb, precizează experții, comunele situate în a doua coroană față de Municipiul iași, își aplică expansiunea în cele mai multe cazuri de-a lungul arterelor principale de transport rutier, respectiv pe linia NS-EV. În restul teritoriului ZMI, procentul de creștere este scăzut, comunele rămân constante în ceea ce privește extinderea lor, cu mici așezări către limitele exterioare ale acestora, potrivit studiului.

• Revenind la dinamica accentuată a Municipiului Iași, se observă dezvoltarea locuințelor individuale mai mult pe partea N-V, S-V către comuna Valea Lupului, cartierul Galata. În partea estică s-au dezvoltat parcele de dimensiuni reduse, în apropierea aeroportului, cu locuințe colective joase. Partea de SE este principala zonă de expansiune a activităților comerciale și de producție, de-a lungul DN 24. Această zonă industrială de mare amploare cuprinde funcțiuni comerciale, industriale și de producție spre exemplu Carrefour, Build Corp Prefabricate. Alte unități comerciale sunt amplasate preponderent pe fostele terenuri industriale.