Mediul de afaceri cere reorganizarea teritorială a României: 15 județe și redefinirea orașelor și comunelor

Mediul de afaceri, prin vocea Camerei de Comerț și Industrii din România (CCIR), solicită o reformă admnistrativă a țării prin reorganizare teritorială și descentralizarea instituțiilor publice. La apelul CCIR au aderat mai multe organizații patronale și asociații.

Apelul CCIR vine în contextul în care ideea de reorganizare teritorială nu mai are „priză” la guvernanți, iar subiectul lipsește de pe agenda publică cu toate că România este singura țară fost comunistă care nu a făcut o astfel de reformă, actuala împărțire teritorială fiind stabilită în anul 1968.

Care sunt principalele măsuri propuse de CCIR:

• reducerea numărului de județe de la 42 la 15
• redefinirea noţiunii de comună ca localitate cu cel puţin 5.000 locuitori
• redefinirea noțiunii de oraș ca localitate cu cel puțin 10.000 de locuitori
• toate instituțiile publice deconcentrate trebuie să fie regrupate sub această nouă formă administrativă

„În împrejurările actuale, România nu mai este o destinație atractivă pentru investitorii străini din punctul de vedere al forței de muncă calificate și din cauza retrocedărilor făcute haotic. Astfel, România s-ar putea afla în imposibilitatea de a oferi terenuri pentru deschiderea unor linii de producție, mai ales în contextul în care multe afaceri și-au început relocarea din Asia. Singura atractivitate pe termen mediu și lung a României poate rămâne fiscalitatea redusă susținută de predictibilitate”, se arată în punctul de vedere al CCIR.

În acestă conjunctură complicată, mai arată CCIR, există riscul ca prin adoptarea unor măsuri eronate în ceea ce privește acoperirea găurilor bugetare, mediul de afaceri să devină, dacă nu un țap ispășitor, atunci cel puțin o victimă colaterală. „CCIR își exprimă îngrijorarea față de situația bugetară prezentată de către Ministerul de Finanțe, context în care România riscă să piardă cele mai imporante avantaje pe care le are: predictibilitatea și fiscalitatea redusă”, se precizează în comunicat.

La demersul CCIR s-au alăturat mai multe organizații patronale și asociații, precum: Patronatul Român din Industria de Morărit, Panificaţie şi Produse Făinoase (ROMPAN), Federaţia Patronală din Industria Materialelor de Construcţii din România (PATROMAT), Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism din România (ANAT), Federaţia Operatorilor Români de Transport (FORT), Organizaţia Naţională Interprofesională Vitivinicolă (ONIV) și Asociaţia Brokerilor din România.