Cercetători UAIC au contribuit la prima hartă națională a riscului de căderi de roci

Cercetători de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) din Iași au participat la realizarea primei hărți naționale care indică zonele din România cu risc ridicat de căderi de roci. Studiul, coordonat de Universitatea din București și realizat împreună cu UAIC și Institutul de Geografie al Academiei Române, arată că aproximativ 1.500 de kilometri pătrați sunt expuși acestui tip de hazard, iar 97% dintre aceste suprafețe se află în Carpați, potrivit unui comunicat primit la redacție.

Rezultatele cercetării au fost publicate în revista științifică Scientific Reports, parte a portofoliului Nature, iar autorii spun că este primul instrument realizat la nivel național care inventariază zonele unde există o probabilitate ridicată de producere a unor astfel de fenomene.

• Citește și UAIC va investi peste 22 milioane de lei pentru reabilitarea unei stațiuni biologice marine

Pentru realizarea hărții, cercetătorii au pornit de la un inventar cu 1.743 de locuri în care s-au produs deja căderi de roci, identificate din literatura de specialitate, hărți geologice și observații din teren. Aceste date au fost analizate împreună cu 19 factori de mediu, printre care relieful, tipul de rocă, vegetația, activitatea seismică, variațiile de temperatură, stratul de zăpadă și apropierea de văi sau drumuri.

Potrivit autorilor, modelul statistic utilizat a avut o acuratețe de aproximativ 94% în etapa de validare. Un rezultat considerat surprinzător este faptul că principalul indicator al riscului nu a fost panta terenului, ci lipsa vegetației. În zonele unde versanții sunt acoperiți compact de pădure, probabilitatea producerii unor căderi de roci scade semnificativ.

• Citește și Controverse la o licitație a UAIC: o firmă ieșeană cere anularea rezultatului și reevaluarea ofertelor

Harta este destinată în principal autorităților și instituțiilor care gestionează infrastructura sau riscurile naturale. Ea poate fi utilizată la pregătirea studiilor de fezabilitate pentru drumuri și căi ferate montane, precum și la stabilirea priorităților pentru lucrările de consolidare a versanților.

Conf. univ. dr. Mihai Niculiță, de la Facultatea de Geografie și Geologie a UAIC și coautor al studiului, explică faptul că acest tip de fenomen este diferit de alunecările obișnuite de teren. Dacă o alunecare se produce, de regulă, lent, o cădere de roci are loc brusc, fără timp de reacție, blocurile de piatră putând ajunge la viteze foarte mari.

Potrivit cercetătorului, căderile de pietre sunt singurele alunecări de teren care au provocat pierderi de vieți omenești în România, iar zonele turistice spectaculoase, precum cheile, stâncile și văile cu pereți abrupți, se numără printre cele mai expuse.

• Citește și UAIC vrea să construiască o pasarelă pietonală în Copou

Autorii precizează însă că harta nu indică traseul pe care îl vor urma eventualele blocuri de piatră și nici zona exactă de impact, ci doar sectoarele unde probabilitatea producerii fenomenului este ridicată. În opinia acestora, rezultatele pot contribui la o mai bună planificare a investițiilor și la monitorizarea infrastructurii care traversează zonele montane.

Din partea UAIC, la proiect au participat conf. univ. dr. Mihai Niculiță, care a contribuit la dezvoltarea metodologiei și interpretarea factorilor analizați, și dr. Nicușor Necula, responsabil de integrarea datelor de înaltă rezoluție prin teledetecție și analiză spațială. Cercetarea a fost finanțată prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar studiul și harta sunt disponibile în regim open access.