Versiunea extinsă a PNRR: care sunt proiectele finanțate la Iași?

Planul de rezilienţă a fost aprobat recent de către autorităţile europene, iar, din decembrie, ar urma să ajungă în ţară primii bani (3,7 miliarde euro). În același timp, pe site-ul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene a fost publicată versiunea extinsă a planului, inclusiv cu anexe care detaliază liniile de finanțare și liste de proiecte predefinite.

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) are un buget de peste 29 miliarde euro, iar banii trebuie cheltuiţi până la finalul anului 2026. DIn acest motiv, vor prinde finanțare acele proiecte care au anumit grad de maturitate în ceea ce privește întocmirea documentațiilor tehnice.

APIX.ro vă prezintă, mai jos, lista de proiecte care apar acum în PNRR în legătură cu Iașul, cu precizarea că lista nu este una finală, în condițiile în care o bună parte din finanțările PNRR va fi acordată prin apeluri deschise de proiecte:

• Institutul Regional de Medicină Cardiovasculară. Aceasta este principala noutate – unitatea din Miroslava a fost inclusă pe o listă cu 49 de spitale, dintre care vor fi selectate 25 pentru finanțare. Surse citate de „Ziarul de Iași” spun că Institutul Inimii ar urma să beneficieze de circa 200 milioane euro din cele 350 milioane euro care sunt necesare pentru construirea unității. Citește mai multe despre stadiul proiectului IRMC.
• Autostrada A7 Ploiești – Pașcani (319 km). Toate cele patru tronsoane figurează în PNRR, iar autoritățile centrale au precizat că acesta va fi proiectul prioritar de infrastructură rutieră. În prezent, nu există o estimare clară despre necesarul de finanțare întrucât trei dintre tronsoane sunt încă în stadiul de întocmirea a documentațiilor. Doar pentru tronsonul Ploiești – Buzău a fost lansată licitația de execuție. Conform obiectivelor din PNRR, pentru toate cele patru tronsoane trebuie încheiate contractele de lucrări până la finalul anului 2023, iar lucrările să fie finalizate până la jumătatea anului 2026. Pentru Pașcani – Siret, în PNRR se precizează că acest tronson ar urma să fie realizat din alte surse de finanțare. Citește mai multe despre stadiul întocmirii studiilor pentru autostrada A7
• Autostrada A8 Iași – Tg Mureș (310 km). În PNRR sunt incluse doar capetele sectorului montan ale acestei autostrăzi: Tg. Mureş – Miercurea Nirajului şi Legin – Tg. Neamţ, un total de 59 km. Dar, inclusiv în acest plan se specifică faptul că celelalte secțiuni ale autostrăzii (Ungheni – Iași – Tg Neamț și Miercurea Nirajului – Leghin) ar urma să fie finanțate prin alte două programe de finanțare: Programul Operațional Transporturi (POT) și Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM), respectiv fonduri structurale și de coeziune disponibile în exercițiul bugetar european 2021 – 2027. Pentru secțiunile incluse în PNRR, termenele sunt aceleași ca în cazul autostrăzii A7, iar în cazul celorlalte sectoare, termenul este 2030. Citește despre traseul final al autostrăzii A8 prin județul Iași dar și despre traseul final prin munți
• Legătură A8 – Leţcani Vest – Centură – Dacia. Proiect inclus pe lista de rezervă la capitolul „Transport sustenabil”, pe poziția 7 din 27. Șansele de finanțare prin intermediul PNRR sunt relativ reduse. Citește mai multe despre traseul acestei rute care ar putea deveni o alternativă la drumul european E85
• Modernizare DN 24 Vaslui – Iaşi – A8. Proiect inclus pe lista de rezervă la capitolul „Transport sustenabil”, pe poziția 12 din 27. Șansele de finanțare prin intermediul PNRR sunt relativ reduse. DIn informațiile APIX.ro, este vorba doar despre modernizarea a 5 km din drumul național, acei kilometri care se suprapun cu varianta de ocolire Est a Iașului. În prezent, este în desfășurare licitația pentru realizarea studiilor tehnice în cazul centurii Est
• Două acumulări: Hălceni și Pârcovaci. În capitolul destinat managementului apelor a fost stabilită o listă cu 30 de acumulări care au nevoie de lucrări în regim de urgență. Dintre acestea vor fi alese 20 pentru finanțare, alocarea fiind de 280 milioane euro. Pe lista extinsă figurează cele două acumulări, Hălceni fiind pe raza comunei Șipote, iar Pârcovaci în zona Hârlăului. Recent, în cazul Pârcovaci, a fost atribuit un contract de 17 milioane lei pentru unele lucrări
• Centru integrat regional de colectare separată a deșeurilor. Iașul, alături de alte 14 aglomerări urbane, va fi deservit de cel puţin şapte centre integrate de colectare separată prin aport voluntar: sunt alocate 84 milioane euro, iar centrele vor fi construite până la finalul anul 2024. Un centru integrat tipic de colectare prin aport voluntar poate fi compus din următoarele elemente prezentate aici cu titlu de exemplu: platformă, hală, containere, utilaje, echipamente tehnologice şi funcţionale care nu necesită montaj (întorcător de brazdă, motostivuitor, concasor, utilaj pentru pre-compost, instalație însăcuire, camion cu cârlig, cameră frigorifică pentru cadavre de animale), laborator de analize chimice, spații administrative, utilități.
• Modernizare cale ferată Mărăşeşti – Tecuci – Bârlad – Vaslui – Iaşi. În PNRR sunt alocate 51 milioane euro pentru reabilitarea a 39 km din cei aproape 190 km de cale ferată pe această rută. Nu sunt detaliate tronsoanele pe care vor avea loc intervenții, dar se precizează că lucrările vizează schimbarea elementelor de suprastructură deteriorate şi au ca scop eliminarea restricţiilor de viteză – deci este vorba despre acele sectoare unde acum sunt limitări de viteză.
• Digital Innovation Hub în jurul Universității Tehnice “Gheorghe Asachi” Iași. Acest proiect apare în cadrul capitolului „Suport pentru sectorul privat”. Vor fi astfel de 4 centre în țară cu specific în „tehnologii avansate de componente și sisteme microelectronice, cristalizate în vecinătatea unei universități tehnice, incluzând RTO și sectorul privat, focalizate pe componente și sisteme sigure și de încredere (Scale-up A.2), certificate (Scale-up A.1), pe dezvoltarea componentelor eficiente energetic pentru tehnologii de calcul, inclusiv AI și edge-cloud (A.7) și investiții în cercetare-dezvoltare, prototipare și producție mică/medie (Scale-up A.9), ale căror domenii de specializare vor fi definite după principiul specializării inteligente”. În domeniul educației apare și un centru multimedia pentru Universitatea „Gh. Asachi”
• Extinderea distribuţiei de apă şi a reţelelor de canalizare în localităţi cu peste 2.000 locuitori. În PNRR sunt trecute ca eligibile 45 de localități din județ (orașe, comune și sate), dar accesul la finanţare se va face în funcţie de nivelul de maturitate al proiectelor tehnice şi fără a se suprapune cu investiţii derulate prin alte programe de finanţare. În total, la nivel naţional, sunt eligibile peste 1.100 de localităţi. Tot în domeniul managementul apelor, vor fi disponibile finanțări pentru cadastrul apelor (delimitarea albiilor minore a cursurilor de apă) şi realizarea de noi staţii meteo. În județul Iași, este în implementare un proiect de 500 milioane euro pentru extinderea rețelelor, dar în PNRR se precizează că proiectele noi nu se vor suprapune cu astfel de programe în desfășurare
• Fondul local pentru unități administrativ-teritoriale. Un capitol din PNRR face referire la finanțări acordate primăriilor pentru proiecte ce ţin de mobilitate urbană, construirea de locuinţe pentru tineri şi reabilitarea de clădiri publice. Bugetul total la nivel național este de 2,1 miliarde euro. Nu există (încă) alocări predefinite pentru orașe, cu toate că se vehicula un astfel de lucru acum câteva luni. În schimb, vor fi apeluri deschise de proiecte. De exemplu, o linie de finanţare din PNRR prevede achiziţia a 1.135 de vehicule nepoluante pentru transport public, precum autobuze şi microbuze (electrice sau hidrogen), tramvaie şi troleibuze. Cel mai probabil, şi Iaşul va beneficia de un astfel de proiect (cu menţiunea că microbuzele sunt doar pentru comune), dar este dificil de estimat acum ce amploare va avea investiţia. În cazul municipiilor reşedinţă de judeţ, alocarea totală pe această achiziţie este de 310 milioane euro, iar banii vor fi acordaţi în cadrul a două sesiuni, pe concurs de proiecte: prima rundă va fi deschisă pentru toate reşedinţele de judeţ (şi Bucureştiul), iar cea de-a doua se va adresa strict acelor municipii care au reuşit să cheltuiască banii din prima sesiune. Proiectele nu vor consta însă doar în achiziţia de vehicule, ci autorităţile locale vor trebui să se angajeze, de exemplu, să amenajeze benzi unice tocmai în ideea de a încuraja populaţia să utilizeze transportul public. Astfel, ţine doar de Primăria Iaşi ce sumă va primi oraşul pe această linie de finanţare: de exemplu, achiziţia a încă 10 tramvaie noi ar costa undeva la 20 milioane euro. O prevedere clară aferentă fondului local vizează ca în toate municipiile reşedinţă de judeţ (implicit Iaşul) să fie amenajate minimum 40 de puncte de reîncărcare pentru vehicule electrice.
• Alte proiecte posibile. Aproape pe fiecare capitol în parte există posibilitatea de a accesa finanțări în diverse domenii, astfel că va ține de competența primăriilor ce sume vor atrage. Un accent puternic în PNRR se pune pe eliminarea emisiilor, iar aici Iașul ar putea atrage fonduri pentru retehnologizarea CET Holboca prin renunțarea la utilizarea cărbunelui – din acest punct de vedere Iașul nu prea mai are concurență în țară întrucât nu mai există foarte multe centrale pe cărbune în orașe. De asemenea, mai sunt disponibile finanțări în domenii precum păduri, energie sau transformare digitală.
• Turism și cultură. Iaşul lipseşte cu desăvârşire de la acest capitol din PNRR: în principal, sunt propuse 12 rute turistice şi modernizarea sau construirea unor muzee, dar capitala Moldovei nu figurează cu vreun obiectiv. În schimb, sunt foarte multe proiecte în vestul și sudul țării, din Moldova doar zona mănăstirilor din Bucovina figurând la nivel de investiții.

Din păcate, față de alte orașe mari din țară, municipiul Iași nu figurează cu alocări predefinite pe anumite sectoare. De exemplu, Clujul are proiecte de metrou și modernizări de căi ferate, în timp ce alte orașe (Timișoara, Oradea, Brașov etc.) au stabilite, de asemenea, alocări pentru conexiuni pe calea ferată cu aeroporturi. Planul de reziliență în versiunea extinsă poate fi descărcat de pe site MIPE.