Ce a însemnat TILIA pentru Iași: între proiecte despre viitor și blocajele din prezent

Summitul TILIA („Today’s Ideas and Leadership in Action”), desfășurat la Palatul Culturii din Iași, a reunit reprezentanți ai administrației, experți în urbanism și arhitectură, finanțatori internaționali și dezvoltatori, în cadrul primei ediții a Summitului Orașelor din România. Evenimentul, organizat de Fundația IULIUS în parteneriat cu BERD, a fost structurat pe două direcții principale: în prima zi, discuții despre design urban, mobilitate și calitatea vieții, iar în a doua zi, despre infrastructură și finanțarea proiectelor.

Potrivit organizatorilor, summitul a reunit peste 900 de participanți, fizic și online, iar agenda a inclus 55 de speakeri din România și din străinătate, care au abordat teme legate de transformarea orașelor și adaptarea acestora la nevoile actuale.

Agenda a inclus și paneluri tematice precum „Orașele 4.0 din România” și „Finanțare PPP: provocări legislative și oportunități”, în care au fost discutate modele de dezvoltare urbană și mecanisme de implementare a proiectelor.

Exemplele de bune practici și proiectele de mobilitate ar urma să fie reluate și într-un alt cadru: în ședința Consiliului Local Iași, de la finalul lunii aprilie, arhitectul Marian Jan Chirița a propus organizarea unei Comisii speciale de urbanism pentru analiza propunerilor din summit care ar putea fi aplicate la Iași. La idee a achiesat și primarul Mihai Chirica, municipalitatea asumându-și realizarea unei dezbateri în acest sens. „Una dintre concluziile summit-ului a fost că Iașul are nevoie de mai multe zone pietonale, și că trebuie să redăm orașul oamenilor”, a comentat arhitectul Chirița.

Mobilitatea urbană și reducerea dependenței de mașini

Una dintre temele recurente ale summitului a fost mobilitatea urbană. În cadrul prezentărilor, au fost invocate exemple de orașe (Barcelona, Paris, Milano, Rochester, Moscova etc.) care au redus spațiul alocat traficului auto și au prioritizat transportul public sau zonele pietonale.

Mirko Franzoi, de la MIC-HUB, a arătat că „orașele europene și americane încep să recupereze, treptat, spațiul public ocupat de mașini”, prin măsuri precum „taxe de congestie, reducerea benzilor, prioritizarea transportului public sau pietonalizări punctuale”. Potrivit acestuia, astfel de intervenții „nu mai sunt experimentale, ci deja testate, cu rezultate măsurabile”.

Discuțiile despre calitatea vieții în orașe au inclus intervenții despre modul în care designul urban influențează comportamentul și interacțiunea socială. Charles Montgomery, autorul volumului „Orașul fericit”, a explicat că modul în care sunt construite orașele are efecte directe asupra relațiilor dintre oameni. „Orașele ne pot apropia sau ne pot izola”, a arătat acesta, subliniind că spațiile urbane trebuie gândite astfel încât să încurajeze interacțiunea și utilizarea lor de către comunitate.

Urbanistul a prezentat și exemple concrete de la Iași care necesită corecții: Piața Unirii ar putea redeveni un loc pentru oameni prin eliminarea parcărilor și fluxului auto din incintă, la pachet cu o regândire a pasajului pietonal subteran. El a criticat intenția Primăriei de a încuraja și mai mult traficul auto în zona jurul Palatului Culturii, lăudând în același timp inițiative pornite din societatea civilă prin transformarea unor zone degradate din cartiere în spații verzi.

Tema a fost corelată cu nevoia de a dezvolta spații publice accesibile și funcționale, în contextul în care mai multe intervenții au subliniat importanța unor zone urbane care să susțină activități sociale și economice, vorbind despre conceptul „parterelor active” (spații comerciale la parterul clădirilor) care încurajează interacțiunea socială.

Un alt subiect abordat în cadrul summitului a fost relația dintre patrimoniu și dezvoltarea contemporană. În cadrul discuțiilor, arhitecți și specialiști au evidențiat necesitatea integrării proiectelor noi în contextul local. Daniel și Maximilian Zielinski, de la Foster + Partners, au arătat că „dezvoltarea trebuie să pornească de la înțelegerea locului – istorie, cultură, tradiții și comunitate”, subliniind că patrimoniul poate deveni „fundația orașelor viitorului”. În acest sens, arhitecții au prezentat pe larg proiectul de reamenajare a Palas.

În acest context, proiectele locale au fost redate ca exemple de intervenții urbane care încearcă să combine funcțiuni comerciale, spații publice și integrarea patrimoniului construit. Raluca Munteanu, director de dezvoltare IULIUS, a vorbit despre proiectele grupului din Iași, Cluj, Timișoara, Suceava și Constanța subliniind că atât timp cât o investiție nu este gândită pentru a servi comunitatea, atunci acea investiție nu va supraviețui pe termen lung. Ea a detaliat că, până la acest moment, IULIUS a investit aproape 200 milioane de euro în obiective de utilitate publică în Iași, Cluj, Suceava și Timișoara, ceea ce reprezintă 10% din valoarea totală a proiectelor, de peste două miliarde de euro. Datele au fost prezentate în contextul discuțiilor despre rolul investițiilor private în dezvoltarea infrastructurii urbane și a spațiilor de utilitate publică.

În paralel cu summitul, la Palatul Culturii a fost organizată și expoziția „FutureProof”, care a inclus, în premieră, „30 de machete și proiecte” ale biroului Foster + Partners, de la proiecte urbane la concepte de arhitectură experimentală.

• Agenda completă a evenimentelor poate fi consultată la următoarele linkuri: ziua I și ziua II.

Infrastructură și finanțarea orașelor

O componentă distinctă a discuțiilor a vizat parteneriatele public-private (PPP), în contextul dificultăților de implementare a unor astfel de proiecte în România. Astfel, a doua zi a summitului a fost dedicată infrastructurii și finanțării. Discuțiile au inclus reprezentanți ai unor instituții precum BERD, IFC sau Banca Mondială, care au abordat instrumente de finanțare și modele de dezvoltare urbană.

Summit-ul a găzduit și o masă rotundă despre modul în care sunt finanțate proiectele publice la care au participat, printre alții, primarii din București (Ciprian Ciucu), Iași (Mihai Chirica), Buzău (Constantin Toma), Suceava (Vasile Râmbu), Constanța (Vergil Chițac) sau Bacău (Lucian Viziteu). Printre altele, edilii au subliniat faptul că implementarea proiectelor în regim PPP este îngreunată de cadrul legislativ și de complexitatea procedurilor administrative.

În cadrul panelurilor, a fost subliniată necesitatea unor parteneriate între sectorul public și cel privat, în contextul în care proiectele urbane necesită resurse financiare semnificative. De asemenea, au fost prezentate exemple de utilizare a fondurilor europene și a mecanismelor de finanțare pentru proiecte de infrastructură.

Marcel Heroiu, specialist al Băncii Mondiale, a declarat că „Iașul și Moldova au nevoie de infrastructură, dar și de o viziune post-infrastructură”, subliniind că dezvoltarea nu se oprește la realizarea proiectelor mari, ci presupune și valorificarea resurselor locale. Intervenția a inclus și referiri la rolul Iașului ca pol regional, în contextul dezvoltării Moldovei și al nevoii de conectivitate și investiții.

• Înregistrările video de la summit sunt disponibile pe canalul TILIA de pe Youtube

Prin structura și participarea înregistrată, evenimentul a funcționat ca o platformă de discuție asupra direcțiilor de dezvoltare urbană, în care au fost prezentate modele, concepte și instrumente utilizate în alte orașe. În acest context, TILIA a reunit într-un singur cadru o serie de teme care sunt discutate și la nivel local, în diferite proiecte și inițiative, oferind o imagine de ansamblu asupra modului în care sunt abordate aceste subiecte în prezent.