TILIA Summit
Expert: Iașul și Moldova au nevoie de infrastructură, dar și de o viziune post-infrastructură
Experți ai Băncii Mondiale, BERD, IFC, Guvernului și mediului privat au discutat la summitul TILIA, desfășurat la Iași, despre prioritățile României pentru următorii ani: investiții mai bine direcționate, dezvoltare metropolitană, infrastructură feroviară și parteneriate public-private mai flexibile.
România ar trebui să își prioritizeze mai strict investițiile din următoarea perioadă de programare europeană, în loc să finanțeze „totul la grămadă”, a fost una dintre ideile centrale discutate în cadrul panelurilor dedicate orașelor 4.0 și finanțării prin parteneriate public-private.
Dezvoltarea trebuie accelerată prin investiții publice mai bine țintite
Marcel Heroiu, senior specialist în cadrul Băncii Mondiale, a arătat că România a avut, în ultimele decenii, un ritm de dezvoltare foarte rapid, dar că această creștere a avut o dimensiune teritorială clară: cele mai dinamice zone au fost marile orașe și localitățile din jurul lor.
„Dacă vă uitați la București, Brașov, Sibiu, Cluj, Iași, Timișoara, Arad, Oradea, vedeți că localitățile din jurul acestor orașe au avut ritmul de dezvoltare cel mai alert”, a spus Heroiu.
În opinia sa, acest proces trebuie accelerat prin investiții publice mai bine țintite. Moldova a fost indicată drept una dintre zonele cu potențial ridicat, dar cu un decalaj major de infrastructură și dezvoltare. Heroiu a făcut diferența între Moldova, o regiune „predominant tânără, cu potențial foarte mare”, și Oltenia, descrisă ca o zonă mai îmbătrânită demografic, ceea ce impune abordări diferite de politică publică.
Un punct important al prezentării a fost legat de infrastructura mare. Potrivit specialistului Băncii Mondiale, proiectele rutiere majore sunt, în mare parte, fie realizate, fie în implementare, fie în faze avansate de pregătire. În schimb, următoarea prioritate ar trebui să fie infrastructura feroviară.
„Prioritatea mare, din punctul nostru de vedere, și focus-ul anilor următori sunt investițiile în infrastructură feroviară: la nivel național, de la calea ferată rapidă, la nivel regional și local, la sisteme de tren metropolitan”, a afirmat Marcel Heroiu.
Acesta a vorbit și despre nevoia unor noi conexiuni în Moldova, inclusiv despre o axă rutieră de capacitate mare care să lege Huși, Vaslui și Bacău, ca „o coloană vertebrală în inima sărăciei din România”, cu rol inclusiv în conectarea Chișinăului la vestul Europei.
În cazul Iașului, Heroiu a subliniat importanța dimensiunii metropolitane. Acesta a amintit că zona metropolitană Iași a aprobat recent primul masterplan metropolitan, document realizat cu sprijinul Băncii Mondiale. „Iași, în mod evident, este campionul și vedeți că zona de influență a Iașului merge mult peste granițele județului Iași”, a spus specialistul, referindu-se la naveta zilnică spre oraș, în contextul urbanizării din ultimii ani.
Potrivit acestuia, România a devenit tot mai urbană prin procese organice, dar insuficient planificate. În jurul marilor orașe s-au concentrat firme, populație activă și investiții, însă dezvoltarea a venit adesea fără coordonare metropolitană, fără infrastructură mezo (inele, radiale, legături funcționale) și fără o viziune comună între localități.
Heroiu a atras atenția că România trebuie să se pregătească și pentru „era post-infrastructură”. Exemplul dat a fost Spania, care are o infrastructură foarte dezvoltată, dar nu neapărat un nivel de competitivitate economică pe măsură. În opinia sa, infrastructura este necesară, dar nu suficientă. Următoarea etapă ține de capital uman, creativitate, finanțare, inovare și capacitatea comunităților de a-și valorifica oamenii.
„Dacă noi nu vom ști să definim viitorul, vom fi damnați să prindem mereu din urmă trecutul altora”, a spus Heroiu, rezumând ideea orașului românesc 4.0.
Cum pot deveni realitate parteneriatele public-private?
Discuțiile de la TILIA s-au concentrat și pe parteneriatele public-private, văzute ca un instrument posibil pentru proiecte de dezvoltare urbană, infrastructură și regenerare. Panelul a fost moderat de Marius Perșenea, șef al Departamentului de finanțare al grupului IULIUS, care a punctat că, timp de 30 de ani, orașele din România au fost construite prin investiții publice și private separate.
„Astăzi suntem convinși că proiectele de regenerare urbană mixed-use, pe care le promovăm ca motoare ale creșterii economice regionale, trebuie să fie integrate total cu infrastructura și funcțiunile publice: entități administrative, gări, stații de transport urban, școli, universități, spitale. Nu ca opțiune, ci ca o condiție pentru relevanță pe termen lung”, a spus Perșenea.
- Citește și Finanțarea orașelor verzi și strategia PPP, în prim-plan în a doua zi a Summitului TILIA de la Iași
Mihai Jurca, șeful Cancelariei prim-ministrului, a arătat că problema PPP-urilor nu ține doar de legislație, ci și de asumarea responsabilității de către sectorul public. Acesta a afirmat că parteneriatul public-privat presupune, în esență, împărțirea riscurilor, responsabilităților și beneficiilor.
„Reflexul public, local sau central, este de a fugi de responsabilitate”, a spus acesta. „Cât timp cadrul legal nu-ți permite să-ți asumi responsabilități, prima acuzație este: cum ai făcut asta, că nu există cadru?”, a completat Jurcă.
În opinia sa, modificările legislative necesare nu ar trebui să fie majore, ci punctuale, pentru a crea un cadru mai clar de asumare. Totodată, acesta a spus că lipsa banilor publici pentru anumite proiecte va împinge administrațiile să caute parteneri privați.
„În momentul în care vom spune, din rațiuni obiective, nu mai avem bani pentru X proiecte, trebuie să-ți găsești parteneri cărora le vinzi un proiect. Dacă se întâmplă asta, se vor naște și parteneriatele public-private”, a afirmat reprezentantul Guvernului.
Maria Tzanidaki, reprezentantă a BERD, a arătat că proiectele PPP pot fi pregătite atât la nivel central, cât și local, cu condiția existenței unei structuri clare și a unei capacități administrative adecvate. Un exemplu menționat a fost un proiect de tip „Government Park”, din Grecia, în care mai multe ministere sunt relocate într-o singură zonă, cu efecte de regenerare urbană, spații verzi, muzee, facilități pentru public și mobilitate electrică. În prezent, BERD este implicată în proiecte PPP cu o sumă estimată de până la 3 miliarde de euro.
Tzanidaki a subliniat și importanța unei structuri centrale dedicate PPP-urilor, inclusiv printr-un mecanism de monitorizare și ghidare pentru administrațiile locale. Din perspectiva autorităților locale, aceasta a spus că sunt esențiale planificarea urbană, autorizările, documentațiile de mediu și pregătirea proiectelor până la un nivel suficient de matur pentru a putea atrage finanțare.
Marcelo Castellanos, reprezentant al International Finance Corporation, parte a Grupului Băncii Mondiale, a spus că România este pregătită pentru mai multe proiecte PPP. Potrivit acestuia, cadrul legal există, chiar dacă poate fi îmbunătățit. El a dat exemple Anglia, Franța și Olanda, unde proiectele PPP au funcționat inclusiv pentru dezvoltare urbană sau obiective publice. „Este România gata pentru PPP? Absolut. Este gata”, a spus Castellanos. „Cadrul legal este în loc. Poate fi perfecționat întotdeauna, dar este suficient de bun pentru ca România să aibă mult mai multă activitate în sectorul PPP”, a adăugat acesta.
El a arătat că, pentru ca parteneriatele public-private să funcționeze, este nevoie nu doar de legislație, ci și de voință politică, colaborare între public și privat, contracte bine structurate și finanțatori care înțeleg riscurile. Din perspectiva IFC, un proiect PPP poate fi mai riscant pentru finanțatori, pentru că aceștia depind de rezultatele proiectului, dar poate reduce riscul pentru autoritatea publică, dacă responsabilitățile sunt alocate corect. Sectorul public poate gestiona mai bine riscurile de reglementare și politice, în timp ce sectorul privat poate gestiona mai bine riscurile de tehnologie, investiție, execuție și operare, conform lui Castellanos.
Sebastian Costea, manager în cadrul grupului IULIUS, a pledat pentru un cadru mai flexibil în cazul proiectelor de regenerare urbană mixed-use. Potrivit acestuia, legislația românească privind PPP-urile este construită în principal în jurul achizițiilor publice și serviciilor publice comunitare, în timp ce proiectele de regenerare urbană funcționează într-o logică comercială, bazată pe venituri private, dar cu efecte publice semnificative.
„Proiectele mixed-use de regenerare urbană se află undeva în această zonă de mijloc”, a spus Costea. El a susținut că ar fi nevoie de mecanisme care să permită folosirea în comun a terenurilor de către public și privat, complementaritatea investițiilor publice și private, păstrarea infrastructurii publice în proprietate publică și dezvoltarea componentei comerciale de către partenerul privat.
Costea a mai indicat probleme legate de durata contractelor, perioada mare de pregătire a proiectelor, consolidarea terenurilor și absența unui mecanism prin care partenerii privați să poată veni oficial cu inițiative. În opinia sa, un proiect de regenerare urbană nu poate fi evaluat doar ca o concesiune simplă, pentru că efectele sale includ infrastructură publică, facilități pentru comunitate, venituri mai mari din taxe locale și atragerea altor investiții.
La finalul panelului, invitații au fost întrebați care ar fi primii pași pentru o administrație locală care vrea să lanseze un PPP. Răspunsurile au vizat asumarea unui calendar clar de autorizare, punerea la dispoziție a datelor relevante, pregătirea documentațiilor urbanistice și de mediu, definirea unei viziuni clare și realizarea unui studiu de fezabilitate.
Exemplu de PPP: concesiunea serviciilor de apă din Capitală
Ziua a inclus și prezentarea unui exemplu concret de parteneriat public-privat: APA Nova București, concesiunea serviciilor de apă și canalizare din Capitală, operată de Veolia. Irina Munteanu, deputy CEO Veolia România, a prezentat proiectul drept un caz în care un PPP a livrat investiții, predictibilitate și performanță într-un serviciu public esențial.
„Nu putem construi un oraș modern pe o infrastructură fragilă”, a spus Munteanu. „Nu putem vorbi despre calitatea vieții fără să vorbim despre funcționalitate”, a adăugat ea.
Potrivit acesteia, APA Nova a investit 800 milioane de euro în București, a modernizat infrastructura de apă și canalizare, a crescut randamentul rețelei de la aproximativ 45-50% în anul 2000 la circa 80% în prezent și a transferat municipalității dividende de 60 milioane de euro. Reprezentanta Veolia a susținut că, în ultimii cinci ani, nu au existat avarii majore cu întreruperi de apă mai mari de 24 de ore, iar timpul de intervenție a scăzut de aproape zece ori.
„Parteneriatul public-privat nu este despre a alege între public și privat, ci despre a pune împreună ce este mai bun din ambele lumi pentru a servi corect interesul public”, a concluzionat Irina Munteanu.
